VINERI, 10 IANUARIE 2020, ORA 6:18 PM, DALLAS!
…Cerul a început să urle dement! Am intrat intr-un mic adăpost amenajat în casă! Cu Genevieve, Celine, Karina și Ducu! Tornada e gata să bată la ușă! Mi-am pus în clasica mea borsetă, de cu dimineață, Pașapoartele, toate actele, medicamentele strict necesare, cheile de la casa din București, telefonul Orange, de rezervă, stick-ul cu piesele de teatru, și ultima, neterminată, la care am lucrat chiar azi… Cu ochii pe Mapa live a meteorogilor fixată pe fiecare mobil, PRIVIM, ASCULTĂM, SPERĂM SĂ AVEM NOROC!
…Din când în când, Alarma sună pe telefoanele mobile, afară urlă nebun, e un vuiet lung, sinistru, furtuna parcă vrea să ia tavanul, nu văd niciun film de groază, totul e real, mai urlă o dată sirenele, nu se mai termină, au trecut 25 de minute, parcă s-au scurs ore, Furtuna dansează ca o balenă pe acoperiș, o ultimă variantă e că va ninge mâine dimineață!…
…Monstrul nu cedează, ne ține în tensiune cumplită, cât, Oare?!… Nepoțelele mele, cu căști de protecție și mici lanterne în mânuțele lor, pun întrebări logice, sunt, însă, liniștite, privindu-le, îmi vine să plâng, Ducu mă invită la Calm, Karina le citește frumoase povești minunatelor Nepoțele…
…A trecut o oră în micul nostru adăpost, alte zgomote groaznice, afară, parcă trec tractoare pe acoperiș, nu mă mai uit pe mobil, încerc să fug în poveștile pe care Karina le citește cu voce liniștită, din Mexic, socrii lui Ducu sună să afle cum suntem, suntem liniștiți, Optimiști, avem câte un galon de apă fiecare, Feciorul meu cel mare mai aduce și sticle cu apă purificată, de jumătate de litru… Au trecut 110 minute! Nimic nou pe frontul de Sus!
…Au trecut două ore și cinci minute! Ieșim liniștiți din adăpost! Bunul Dumnezeu ne trimite la culcare! Să visăm Frumos, să uităm de Tornade…
…Azi, am două săptămâni de când am aterizat în Dallas!… N-am venit degeaba…
…La București, e liniște, se doarme la greu, e 2:18 în noapte…
AJUTĂ-NE, BUNULE DUMNEZEU!
Mircea M. Ionescu, Dallas, 10.01.2020.
Mangalia News, 12.01.2020.