Ziua de 1 Decembrie a devenit, începând cu anul 1990, Ziua Naţională a României. Această zi este cea mai importantă din istoria românilor deoarece, la 1 Decembrie 1918, a luat sfârşit procesul de unire a românilor. Aşadar, în urmă cu 101 ani, în ziua de 1 Decembrie, românii au reuşit să desăvârşească statul naţional. Mai exact, toate provinciile locuite de români s-au unit cu patria mamă, România. Desăvârşirea unităţii naţionale s-a realizat, însă, în mai multe etape, după cum urmează: la 24 ianuarie 1859, Muntenia s-a unit cu Moldova, luând naştere Principatele Unite, numite, începând cu anul 1866, România, iar la 14 noiembrie 1878, în urma războiului ruso-turc (Războiul de Independenţă al României), Dobrogea s-a unit cu România.
În sfârşit, a treia şi ultima etapă este cea din anul 1918, când toate provinciile istorice româneşti s-au unit cu România: Basarabia la 27 martie, Bucovina de Nord la 28 noiembrie, Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul la 1 Decembrie. În cele ce urmează voi prezenta, pe scurt, cea de-a treia etapă a unirii românilor.
Primul război mondial
În anul 1914 a izbucnit Primul Război Mondial. Situaţia era destul de complicată pentru România, astfel că ea a încercat să-şi păstreze neutralitatea, însă, în vara anului 1916, a intrat în război de partea Antantei. Decizia a fost luată cu dificultate, întrucât Rusia încorporase, încă din anul 1812, Basarabia, iar Austro – Ungaria stăpânea Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul şi Bucovina. În august 1916, România a semnat două convenţii cu Antanta, una politică şi una militară, prin care intra în război de partea Antantei, aceasta din urmă obligându-se să apere integritatea teritorială a României şi să recunoască dorinţa românilor de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Bucovinei cu România.
Peste 800.000 de militari români au fost mobilizaţi pe linia Munţilor Carpaţi şi, o mică parte, pe frontul din Dobrogea. În decembrie 1916, armata română a fost învinsă de superioritatea tehnică şi numerică a inamicului, după care trupele Puterilor Centrale au intrat în Bucureşti. Două treimi din teritoriul României a fost ocupat, iar Casa Regală, guvernul, administraţia centrală şi o parte a populaţiei s-au retras în Moldova. În perioada care a urmat, Puterile Centrale au jefuit România ocupată de importante cantităţi de bunuri ale solului şi subsolului.
În iulie-august 1917, armata română, formată din peste 460.000 de ostaşi, a obţinut importante victorii în luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Rusia a încheiat armistiţiu cu Puterile Centrale, iar România a fost nevoită şi ea să încheie pace cu Germania şi Austro-Ungaria. Spre sfârşitul Primului Război Mondial, popoarele Europei s-au eliberat de sub dominaţia Imperiilor Austro-Ungar, Ţarist şi Otoman, constituidu-se sau reconstituindu-se noi state naţionale.
Unirea Basarabiei cu România
În toamna anului 1917, la Chişinău s-a format Sfatul Ţării, cu atribuţii legislative, alcătuit din 150 deputaţi. Preşedinte a fost ales Ion Inculeţ. Sfatul Ţării a decis autonomia Basarabiei, după care, în decembrie 1917, a proclamat Republica Moldovenească, iar în ziua de 24 ianuarie 1918 a declarat independenţa ţării. Două luni mai târziu, la 27 martie, Sfatul Ţării a declarat unirea Basarabiei cu Regatul României. Declaraţia de unire începea cu următoarele cuvinte: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa România”.
Unirea Bucovinei cu România
În octombrie 1918, reprezentanţii românilor din Bucovina au hotărât să facă toate demersurile pentru a uni această provincie românească cu Regatul României. În acest sens, au format un Consiliu Naţional Român, în fruntea căruia se afla Iancu Flondor. În ziua de 28 noiembrie, Consiliul Naţional Român a organizat, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei. Din Congres mai făceau parte, alături de români, reprezentanţi ai: polonezilor, germanilor şi rutenilor. În cadrul Congresului s-a dat citire Moţiunii de unire a Bucovinei cu România, care se încheie cu următoarele cuvinte: „…Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale hotărâm: Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Aşadar, cu o mare majoritate de voturi, cei prezenţi au hotărât unirea cu România. Ulterior, şi celelalte minorităţi din Bucovina au recunoscut unirea cu Regatul României.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România
În octombrie 1918, Vaida-Voevod, deputat în parlamentul maghiar, a prezentat o declaraţie de independenţă atunci când împăratul Austro-Ungariei a propus federalizarea ţării. În zilele care au urmat, puterea locală a fost preluată de consiliile naţionale române. Organul suprem de conducere era Consiliul Naţional Român, alcătuit din şase membri ai Partidului Naţional Român şi şase ai Partidului Social Democrat. Consiliul Naţional Român a convocat o Mare Adunare Naţională la Alba Iulia, pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Din Marea Adunare Naţională făceau parte 1.228 de delegaţi, care reprezentau comunităţile urbane şi rurale, bisericile, organizaţiile şi asociaţiile din Ardeal. Alături de aceştia au fost convocaţi peste 100.000 de români din întreaga Transilvanie. Vasile Goldiş a prezentat Rezoluţia de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Ulterior, minorităţile din Ardeal: saşii, şvabii, evreii şi unele grupuri de maghiari au recunoscut şi ele unirea cu România.
La punctul I din textul Rezoluţiei se menţionează următoarele: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”.
Pentru integrarea deplină la Regatul României, a fost format Marele Sfat Naţional, care avea rol legislativ, şi Consiliul Dirigent, cu rol executiv. Dar, în aprilie 1919, comuniştii conduşi de Bela Kun, care au preluat puterea în Ungaria, au declanşat un atac armat contra României. Armata română a ripostat şi în august 1919 a cucerit Budapesta. Bela Kun a demisionat şi regimul comunist a fost înlăturat. Armata română a părăsit Budapesta, în noiembrie 1919.
În concluzie, România Mare s-a realizat pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ. Hotărârile şi documentele adoptate la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia au exprimat poziţia naţiunii române la acea vreme. Hotărârile de unire a provinciilor româneşti cu România au fost recunoscute de marile puteri la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1919 – 1920. Puterile Aliate au încheiat tratate de pace cu: Germania (la Versailles), Austria (la Saint Germain en Laye), Bulgaria (Neuilly-sur-Seine), Turcia (la Sevres, apoi la Lausanne) şi Ungaria (la Trianon). Rusia, care nu a fost prezentă la Conferinţă, nu a recunoscut unirea Basarabiei cu România. În schimb, marile puteri occidentale au recunoscut această unire. În ziua de 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand şi Regina Maria s-au încoronat, oficial, la Alba Iulia, devenind regii României Mari.
Noi, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa, în colaborare cu Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, şcoli şi licee din municipiul Constanţa şi din judeţul Constanţa, am sărbătorit Ziua Naţională a României şi, totodată, împlinirea a 101 ani de la Marea Unire a românilor, în data de 29 noiembrie 2019, la sediul muzeului.
Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel COLESNIUC, director general al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Mangalia News, Duminică, 1 Decembrie 2019.
