Consilierul juridic – icoană de pus pe perete, sau preș la ușa administrației publice? [OPINII]
Legea 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, a constituit la momentul apariției sale, cadrul legal care urma să dea un nou statut unei profesii juridice considerată până atunci un fel de paria între suratele sale și anume aceea de consilier juridic. Multi au crezut că urmează o perioadă de prosperitate intelectuală și materială pentru această profesie.
Am spus un nou statut și nu o nouă profesie, deoarece categoria profesională de juristconsult / consilier juridic a fost reglementată anterior, prin D143/1955, după cum știți, abrogat prin Legea nr 514/2003.
Până la urmă, degeaba a fost privită strâmb de alte categorii profesionale de natură juridică, deoarece consilierul juridic nu a fost inventat prin această lege, ea urma doar să dea o nouă strălucire acestei profesii, în concordanță, atât cu noile idealuri post-decembriste cât și cu statutul pe care România și-l dorea, acela de stat membru UE.
In cariera mea de aproape 25 de ani de activitate juridică, am numit adesea consilierul juridic un „rău necesar”, asta pentru că am auzit de multe ori spunându-se că nu se poate nici cu el, nici fără el.
Vă intrebați desigur, ce m-a determinat să scriu toate astea, și mai cu seamă ce legătură există între cele spuse și titlul acestui articol! Până la urmă, legea există, se aplică (pe alocuri), deci ce problema am? Sunt sigură că, după ce o să citiți ceea ce am de spus, mulți veți considera că e și problema voastră.
Din punctul meu de vedere, România mai are mult până să dea stralucirea care se cuvine acestei profesii, pe care eu o consider nobilă, cu atât mai mult cu cât acum e stat membru cu drepturi depline al UE.
Am vrut să văd cum e reglementată activitatea de consultanță și reprezentare juridică în unele state membre UE cu vechi tradiții democratice și am aflat că:
– In Marea Britanie, există avocați pledanți și juristconsulți autorizati, în corpuri profesionale distincte.
– In Germania, există numai avocați obligați să facă parte dintr-un barou.
– In Finlanda, nu sunt diferențe între juristi si avocati, in ceea ce priveste dreptul de a oferi consultață sau reprezentare, toti fiind considerati „avocati”. Nici macar nu e necesara inscrierea intr-un barou.
– In Suedia, exista numai avocati.
– In Franta, exista avocati si consilieri juridici, primii avind monopol in oferirea de consultanta juridica.
– In Belgia, exista numai avocati.
– In Austria, exista o singura categorie de profesionisti in domeniul dreptului, titlul de avocat fiind protejat de lege.
In România, există avocati si consilieri juridici, si unii si altii inscrisi in barouri cu statute clar definite prin legi speciale de functionare si nu am să fac nicio referire sau vreo comparatie între avocat si consilier juridic, pentru că nu ăsta este scopul mesajului meu.
Eu consider că nu trebuie să existe concurență între profesia de avocat și aceea de consilier juridic, din moment ce una are statut de profesie liberală iar cealaltă are statut de angajat.
Din ratiuni politice, din interese de grup, ori din diverse alte motive oculte, se încearcă de câtiva ani distrugerea nejustificata si nedreapta a imaginii statutului de consilier juridic, in special in institutiile publice, in care consilierii juridici au statut de functionar public.
Imi vine in minte o reclama la un anumit lapte de țară, in care o doamna pe post de vataf, le tot gaseste angajatilor cusururi: ”prea plin”, ”prea gras”, ”prea târziu”, întocmai ca anumiti conducatori de instituții publice care se cred „stăpânii de pe mosia lor” si le spun consilierilor juridici: ”prea prost”, ”prea nesupus”, ”prea slab”…
Mi-aș dori să traiesc momentul in care un conducator spune unui consilier juridic: „prea bun” (chiar și de la țară!), ”prea prost plătit”, ”prea disciplinat”, ”prea constructiv în idei”…. si exemplele ar putea continua.
Consilierul juridic cu statut de functionar public nu e nici pe departe „avocatul” institutiei, persoana cu studii juridice care sa emita pareri si solutii conform experientei si crezului profesional, ci un functionaras care nu are voie sa sufle in fața superiorilor, pentru că el nu are numai un șef, ci o multime de șefi si nu se subordonează nici pe departe numai reprezentantului legal.
Cu siguranță vă intrebati ce i se poate intâmpla, dacă nu se supune??!! Păi, ar putea fi marginalizat, discreditat, restructurat, amenintat cu comisia de disciplină si chiar judecat în aceast comisie de superiorii săi, functionari publici care nu sunt de profesie juridică.
Consilierii publici din administratie nu mai sunt demult avocatii institutiilor publice, ci simplii scribi, care nu au voie să aibă opinii juridice, ci doar să pună pe hârtie dorințele politice ale partidelor care se perindă pe la guvernare, in functie de interesele acestora legate de institutia respectivă.
Am considerat mereu că unui consilier juridic, nimeni nu trebuie să îi spună ce să facă, ci el este cel care spune celorlalti ce si cum să facă, pe diversele probleme juridice cu care se confruntă. Mai mult, consider că, dacă un consilier juridic nu e capabil să-și apere propriile interese, nu va putea niciodată să le apere pe ale altora sau pe ale institutiei.
Sunt convinsă că mulți din cei care citiți aceste rânduri îmi dați dreptate, dar vă considerati neputiciosi în fața celor care vin ”în gașcă” și pleacă ”în gașcă”, atunci când se schimbă guvernele. Tineti cont că voi rămâneți si aveti un statut si o imagine de apărat! Voi nu sunteti simpli functionari publici, ci oamenii legii! Mă întreb dacă realizați câtă putere aveți!
Exprimându-mă figurativ, profesia de consilier juridic trebuie să fie icoana de deasupra ușii, la care conducătorul instituției publice (indiferent de natura ei), se închină dimineața, pentru a fi protejat și nu preșul pe care își șterge picioarele, când intră în instituție, considerând că are spatele asigurat, prin avizele voastre.
Eu nu îndemn la nesupunere, ci la păstrarea demnității umane și profesionale!
Să aveți zile frumoase!”
M.N., București, februarie 2019.
Mangalia News, 11.02.2019.
