Visit Dobrogea: Pestera (de la) Movile a fost descoperita in 1986 si reprezinta una din cele mai importante pesteri din Romania. Pestera s-a remarcat prin ecosistemul unic in lume ce s-a descoperit aici, atragand atentia pana si in randul cercetatorilor NASA (acestia comparand in anii ’90 mediul subteran din pestera Movile cu cel de pe Marte).
Pana in 1990, cand s-a inceput explorarea pesterii, cei 12.000 de metri patrati au fost complet izolati de schimbarile mediului exterior.
Ecosistemul se presupune ca ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximtiv 5.5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care sta la baza functionarii sistemului.
Lucrarile de cercetare (biospeologica, gelogica si explorative) au fost condus de Cristian Lascu, Stefan Sarbu si Radu Popa (membri GESS). La inceputul anilor ’90 se descopera 35 specii complet noi biospeologiei. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi.
Speciile descoperite in aceasta pestera sunt majoritatea artropode, apartinand claselor Arachnida, Crustacea, Myriapoda si Insecta. Iar dintre speciile acvatice exemplarele apartin claselor Phyla Plathelmintes (viermi plati), Nematoda (viermi inelati), Rotifera, Annelida (viermi segmentati).
Aceasta pestera este populata de lipitori rapitore care isi iau substantele nutritive de la cele cateva specii apartinand clasei Nematoda (viermi inelati) si Annelida (viermi segmentati), care, in schimb, depind de organismele chimiosintetizante.
De asemenea, s-au descoperit specii noi de pradatori cum ar fi doi pseudoscorpioni, un miriapod, patru paienjeni, si un scorpion de apa, lipitoarea care traieste de pe urma viermilor si un centipod de aproape 5 centimetri lungime. (S-a descoperit un paianjen a carui singura ruda apropiata se gaseste in Insulele Canare).
Pestera Movile, unul dintre cele mai neobisnuite ecosisteme, este populata cu nevertebrate care au adaptari datorate vietii subterane cum ar fi: au corpul depigmentat, regresia sau absenta totala a simtului vazului, se hranesc cu bacterii si ciuperci care obtin energia din izvoarele calde sulfuroase de sub pestera.
Profil Pestera Movile – sectiune.
Din punct de vedere geologic, pestera este asezata in Platforma Moesica si dateaza din Cuaternar.
Avand o lungime totala de 300 de metri, este considerata relativ mica, avand pasaje inguste ce alcatuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri, cu profil rotunjit, sapate in calcare oolitice si lumaselice sarmatiene.
Mediul din subteran este foarte bogat in hydrogen sulfurat (8-12 mg/l), nivelul oxigenului este destul de redus (max. 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3.5%), in timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apa din pestera are o compozitie chimica diferita fata de fantanile din apropiere, iar in sedimentele din pestera nu s-au gasit izotopii radioactivi comuni in solul Romaniei dupa accidentul de la Cernobal din 1986.
Intrarea in pestera se face printr-un put sapat artificial, urmat de aproximativ 200 m de galerii uscate labirintice, cu un profil rotunjit (inatimea intre 1-2m) si inundate (sifoanele fiind reprezentate de 3 clopote de aer relatv mici).
Pestera este inchisa cu o poarta de beton, accesul fiind posibil doar cercetatorilor. (sursa: Visit Dobrogea).
Vă invităm să vizionați și articolul: VIDEO Peştera Movile, capsula timpului pentru 5,5 milioane de ani. Mediul din grotă, asemuit celui de pe Marte – viaţă fără oxigen
Mangalia News, 11.06.2018.
