Comuna în care sătenii sunt educați după modelul japonez: „Gunoiul e ceva intim, nu-l arunci unde-ți vine” [VIDEO]

0
936
starshiners.ro%20

Cele 16 milioane de euro atrase prin proiecte europene au transformat Ciugudul într-o comună curată și verde. FOTO: Facebook.

În mijlocul țării, în Alba – un judeţ care se confruntă cu depopularea şi sărăcia – o comună are o absorție record a fondurilor europene: 16 milioane de euro în ultimii 10 ani. Ciugudul găzduiește cel mai mare teren de golf din România, are eoliană, gunoi selectat ca-n Occident și planuri pentru o mașină electrică. Cum au fost posibile toate astea?

„Minune la Ciugud!”, au titrat ziarele, în repetate rânduri. „Este localitatea cu cel mai mare grad de absorbție al fondurilor europene”, venea şi precizarea. Comuna asta cu puțin peste 3.000 de locuitori – aflată la 12 kilometri de oraşul Alba Iulia – a devenit cunoscută pentru că oamenii de aici au făcut ce nu au reuşit alţii din oraşe mari, cu sute de mii de locuitori. Au folosit banii europeni ca să se dezvolte.

Cu peste 16 milioane de euro atrase în ultimii 10 ani de la Uniunea Europeană – „bugetul comunei pe 50 de ani!” – ciugudenii au pus asfalt, inclusiv pe drumurile care duc la câmp. Au făcut reţea de gaze, canalizare, centru cultural, au pus şi internet gratuit. Au trasat piste pentru biciclete și au făcut pe un imaş unde cândva păşteau vacile un parc industrial care angajează cam tot ce e mână de lucru în satele componente. De aici pleacă, inclusiv peste hotare, de la piese pentru mașini „made in Ciugud”, la carne gata condimentată pentru kebabul mâncat la Paris. Şomajul în comună e aproape zero, iar pe listele de asistaţi social figurează doar două persoane.

La Ciugud mai e ceva. Comuna s-a angajat ca, până în 2020, să reducă emisiile de carbon cu 20%. Cât Donald Trump scoate SUA din Acordul pentru climă de la Paris, Ciugudul se străduiește să devină o comună „verde”.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Gheorghe Damian este primar aici din 2000. Avea doar 30 de ani când a fost ales prima dată. De atunci câştigă alegerile locale cu majoritate covârşitoare. Înainte, era asistent medical. Apoi, a intrat în politică, și-a făcut carnet de PSD-ist, iar acum e independent. La sfârşitul anului trecut, a fost dat afară din partid. I s-a reproșat că, la alegerile parlamentare nu a făcut campanie pentru candidaţii PSD preferaţi de conducere. „Am început să mă obişnuiesc să fiu independent”, zice, în timp ce urcă un deal, cât să arate că, jos, în vale, un investitor face ultimele pregătiri pentru inaugurarea unui ditamai terenul de golf.

Primarului din Ciugud nu i-au venit însă idei de dezvoltare contemplând, filosofic, dealurile din comună. A aplicat, cum s-a priceput, ce a văzut prin alte țări. În timp ce schimbul de experiență e pentru mulți funcționari publici prilej de shopping, Damian a preferat să ia notițe. Cum ar veni, primarul a furat… Doar că a furat idei care schimbă viața a 3.000 de oameni.

Experiența norvegiană

Primul proiect verde din comună – care a atras şi atenţia presei – a fost, în 2014, construirea unei centrale eoliene şi solare, sus, pe un deal, în satul Seuşa. Proiectul a fost al Universităţii de Vest, din Timişoara, iar banii ai Guvernului Norvegiei. Norvegia are un program de granturi pentru Europa de Est, prin care încearcă să scadă disparitățile dintre țări, cu proiecte de reducere a emisiilor de carbon. La ei, peste 98% din energia produsă e verde.

Banii nordicilor au fost bineveniți. Cu eoliana, ciugudenii nu mai plătesc iluminatul public. Au economisit astfel cam 500.000 de lei. „Doar că avem o problemă”, zice Damian, sus, pe deal, la Seuşa.

Arată spre eoliană. Vântul bate de te zboară, dar elicea stă. Se mai defectează și ea – ne dăm cu părerea, dar primarul dă din cap că „nu“ și începe o poveste tipic românească. „Am putea să ne producem tot curentul electric pentru tot ce înseamnă instituţii publice şi nu numai, chiar să vindem curent. Dar nu se poate“. Pentru că folosesc rețeaua națională de distribuție, ciugudenii nu pot da mai departe ce le prisosește. Sistemul nu preia surplusul.

„Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Energiei se îndârjeşte în a nu reglementa situaţia de genul acesta: când produc mai mult, să pun în sistem, când am nevoie – să iau din sistem. Nu înțeleg de ce nu se poate să punem un contor care să măsoare cât produc şi pun în sistem şi cât iau şi în fiecare lună să facă diferenţa!”.
Localnicilor nu le rămâne decât să irosească surplusul de energie, eliberându-l printr-o rezistență în aer. Sau – cum fac de obicei –, dacă ating norma, să pună o frână mecanică și să se uite cum stă eoliana, a pagubă, pe deal. În timp ce statul norvegian dă bani ca eolienele să se învârtă libere pe dealurile României, statul român le pune bețe în roate.

Iluminatul public din Ciugud este asigurat prin resurse proprii: o eoliană montată pe bani norvegieni

Primarul are o teorie legată de opoziţia întâmpinată. „Băieţii deştepţi”. Ei și-ar băga coada chiar și aici, la nivelul unei comunităţi rurale. „Încearcă probabil să ţină în mână toate acestea, în lumea asta cine are energia are puterea”.

Damian a învăţat însă din experienţa cu eoliana că nu e cazul să se oprească cu investițiile în energie verde. Acum plănuiește să facă o parcare, ale cărei prelate să fie panouri solare. Prin ele vor să alimenteze primăria și școala. Apoi vor instala un punct de alimentare a mașinilor electrice și vor cumpăra pentru primărie un astfel de vehicul. „M-am dat cu o astfel de mașină. Îi faină, zici că mergi pe bicicletă!”.

Experiența germană

Continuarea, pe recorder.ro


 


piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply