Mărturii otomane pe pământ românesc: Geamia ”Esmahan Sultan” (2) de Urfet Şachir

0
1685

farmec.ro
carturesti.ro%20

”Esmahan Sultan” (Mangalia) este cea mai veche geamie din România, salvată şi conservată, cu o bogată tradiţie istorică, religioasă şi culturală. A fost executată de o echipă de meşteri turci şi este prevăzută, la intrare, cu stâlpi de susţinere a acoperişului şi balustrade din stejar şi verandă, care dau o notă aparte, unică lăcaşului cu arhitectură medievală combinată, turcă şi greacă, cu uşoare influenţe maure, diferită ca stil de celelalte construcţii de cult turceşti din ţinutul Dobrogei.

La intrarea în moschee este obligatorie descălţarea. Nu este permisă pătrunderea în incintă cu încălţări. Mai întâi, din respect pentru sfântul lăcaş, nu poţi intra cu murdăria de afară înăuntru, unde trebuie păstrată curăţenia, apoi, din motive de igienă, încălţămintea de afară reprezentând o poartă de intrare a bacteriilor şi microbilor care ar periclita sănătatea oamenilor. Podeaua este acoperită cu o mochetă sau covor persan, iar pe jos credincioşii întind mici covoraşe speciale pentru rugăciuni, pe care îşi fac plecăciunile în faţa Domnului. Ȋncăperea este foarte spaţioasă, în centru se află amvonul sau minbarul, un loc de rugăciune amenajat sub forma unui balcon cu trepte, şi altarul unde predică imamul în zilele de vineri şi de sărbătoare. Ȋn stânga acestuia, se află mihrabul sau fereastra oarbă, o nişă orientată către Piatra Neagră de la Ka’ba, Mecca, oraşul sfânt al musulmanilor, un fel de altar unde imamul oficiază slujba religioasă în fiecare zi. De remarcat faptul că toate rugăciunile şi slujbele religioase sunt ţinute numai de bărbaţi, femeile având şi ele acces însă separat, în spaţii delimitate de restul încăperii prin balustrade joase de lemn şi numai în anumite perioade şi în anumite condiţii, având în vedere structura anatomo-fizio-biologică, iar nu din motive de marginalizare (de exemplu, femeia lăuză nu are acces); ele doar asistă şi fac rugăciuni în grup, fără a predica. De altfel, în orice credinţă preoţii-predicatori sunt bărbaţi, din toate timpurile, aşa cum şi profeţii au fost tot bărbaţi. Rugăciunea rituală se face, obligatoriu, de cinci ori pe zi, în momente diferite şi stabilite după poziţia soarelui. Astfel, există: Rugăciunea de Dimineaţă (Sabah Namazı) – aceasta se  face în zori, de când începe să se crape de ziuă şi până la răsărit, Rugăciunea de Prânz (Öğle Namazı) –  când soarele se află chiar deasupra noastră, fiind în culmea cerului şi este exclusă orice umbră, din momentul în care umbra începe să se alungească înspre răsărit, până când umbra fiecărui lucru apare o dată sau de două ori, Rugăciunea de După-amiază (İkindi) – după ce se termină rugăciunea de prânz şi până la apus, Rugăciunea de Seară (Akşam Namazı) – după momentul apusului şi până la dispariţia crepusculului, Rugăciunea de Noapte (Yatsı Namazı) – după ce trece momentul rugăciunii de seară şi până la momentul rugăciunii de dimineaţă. Alte rugăciuni mai sunt: Rugăciunea de Vineri (Cuma Namazı) – acelaşi moment ca al Rugăciunii de Prânz, Rugăciunea de Teravih (Teravih Namazı) – acelaşi moment ca al Rugăciunii de Noapte, Rugăciunea de Sărbătoare (Bayram Namazı) – în dimineţile de sărbătoare, după ce au trecut aproape 50 de minute de la răsăritul soarelui, până când soarele urcă în culmea cerului.

Fiecare rugăciune se face la momentul său. În afara acestor momente nu se face nicio rugăciune. De asemenea, în timpul răsăritului, când soarele se află în culmea cerului şi în timpul apusului nu se face nicio rugăciune. Cel mai bun moment pentru rugăciuni este imediat ce acesta începe. Ȋn momentele rugăciunilor trebuie să domnească liniştea şi pacea pentru ca niciun factor să nu le perturbe şi credincioşii să poată intra în comuniune cu Dumnezeu. Acest ritual al celor cinci rugăciuni poate avea loc oriunde se află credinciosul, nu doar la geamie, unde întrunirile au loc în anumite zile şi momente ale zilei. Când vine momentul de rugăciune, credinciosul musulman efectuează ritualul abluţiunii (abdest) – spălarea pe mâini, faţă şi picioare până la gleznă, pentru a fi curat. Dacă nu se găseşte apă în locul unde se află credinciosul, se poate curăţa cu pământ curat (Mâide Suresi 6. Ayet Meali). Aceste ritualuri şi rugăciuni sunt, deopotrivă, valabile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Revenind la descrierea geamiei, nu există picturi murale sau alte obiecte decorative în interiorul acesteia, singurele obiecte fiind câteva tablouri cu rugăciuni atârnate pe pereţi. O lucrare executată cu măiestrie artistică şi a cărei frumuseţe atrage atenţia celor care trec pragul lăcaşului este tavanul cu burtă (göbekli tavan) din marchetărie de lemn. O scară interioară, sub formă de spirală, duce la terasa din vârful minaretului de unde, în trecut, imamul chema credincioşii la rugăciune. Ferestrele, dispuse în două rânduri, au formă dreptunghiulară la nivelul inferior şi de arc frânt la nivelul superior. Nota de originalitate, prin care se distinge acest lăcaş de cult de celelalte lăcaşuri, o constituie pridvorul cu streaşină (saçaklı sundurma) de la intrare. (Sursa: leviathan.ro).

Vezi si: Mărturii otomane pe pământ românesc: Geamia ”Esmahan Sultan” de Urfet Șachir (1)


Mangalia News, Sâmbătă, 21 octombrie 2017.



piese-auto-mangalia.ro

farmec.ro


Leave a Reply