Editia de Sud: Un document stufos, de peste 220 de pagini, a fost pus în dezbatere publică în urmă cu zece zile, pe site-ul oficial al primăriei. Sub titulul Strategia de Dezvoltare Locală, în perioada 2016-2023 (SDL), acesta urmăreşte, aşa cum a declarat consultantul ce l-a prezentat ieri, la Club Nautic Callatis, să devină o “biblie” a muncipului, din care, mai spune Gabriel Turcu, reprezentantul firmei ce l-a întocmit, mangalioţii nu ar trebui să se abată, pentru a schimba faţa oraşului.
Prezentarea strategiei a pornit, oarecum, cu stângul, întrucât, aşa cum a declarat consilierul local Ozghiun Menabit, nu toţi factorii decizionali, dar nici cetăţenii oraşului, nu au luat la cunoştinţă despre acest document: “Eu şi colegii mei nu am fost consultaţi referitor la această strategie. Dar, peste câteva zile, ne-o veţi pune în faţă şi ne veţi cere să o adoptăm”, a declarat consilierul local, nemulţumit, totodată, că nu i s-a declinat nici identitatea celui ce a realizat prezentarea, dar nici numele firmei ce a stabilit care sunt priorităţile urbei noastre.
În cadrul strategiei pentru următorii şapte ani ni se spune că se doreşte, paradoxal, ca Mangalia să devină un… oraş verde! Asta deşi, potrivit planului de acţiune prevăzut de strategie, urbea noastră nu prea se încadrează în parametrii necesari declarării sale drept Green City.
În timp ce, în oraş şi în staţiuni copacii şi arbuştii au fost înlocuiţi cu un gazon ce se încăpăţânează să rămână galben, iar plămânii locuitorilor se umplu, zi de zi, de praf (aşa cum reiese, de altfel, şi din sondajele prezentate de Strategia de Dezvoltare Locală), edilii ne spun că, în câţiva ani, ar trebui să avem o reglementare a domeniului construcţiilor, un sistem de transport public cu autovehcule hibrid, spaţii publice de calitate, un sistem de gestionare a deşeurilor, dar şi energie electrică şi termică din resurse regenerabile (din nou, provenite din tăierile de copaci).
Nu în ultimul rând, ne spune strategia, ar trebui ca Mangalia să aibă şi un sistem de guvernare la nivel de municipiu, care sa funcţioneze prin puterea exemplului.
“Condiţiile de mediu nu sunt respectate la ora actuală. Praful despre care ne-au tot spus cei intervievaţi pentru studiu provine din construcţiile care nu respectă condiţiile de mediu”, a declarat Gabriel Turcu, reprezentantul firmei Forma Creativ, cea care a elaborat strategia.
“Nu e normal, de exemplu, ca locuitorii să străbată jumătate de oraş pentru a putea lăsa, la joacă, în noul parc, copiii. Nu e normal nici că, din lipsa acestor spaţii de joacă sau de plimbare din proximitatea locuinţelor, lumea să stea la coadă în noul parc”, a mai spus consultantul.
Mai puţin de 2% dintre tineri vor să rămână în Mangalia!
“Municipiul Mangalia, un oraş în care îţi doreşti să trăieşti şi să munceşti!”, ar fi sloganul sub care s-ar încerca, prin strategia propusă de consultanţii bucureşteni, menţinerea tinerilor în urbe, după finalizarea studiilor.
O lozincă sublimă, dar care are o unica meteahnă, precizată chiar de către cei ce au elaborate documentul: în urma sondajelor făcute în rândul mangalioţilor, dar şi studiind cifrele seci ale statisticilor ultimilor ani, tinerii… fug din Mangalia!
Definitiv şi fără să se uite înapoi: “Mai puţin de 2% dintre tinerii intervievaţi mai doresc să rămână în Mangalia. Potrivit analizei SWOT, ni s-au semnalat o serie de puncte slabe, ce ar constitui şi motive ale plecării tinerilor către alte locuri”, a declarat Gabriel Turcu, consultantul firmei Forma Creativ.
Cităm chiar din acest raport SWOT al punctelor slabe: există locuinţe neconectate la reţeaua de canalizare; spaţiul public este un spaţiu de tranzit, nu îmbie la petrecerea timpului liber; lipsa unei reţele de transport public adecvate; lipsa calităţii lucrărilor utilitare, în parte nefinalizate, care afectează calitatea vieţii în municipiu; gropi, lipsa bordurilor, străzi deteriorate, lipsa facilităţilor de acces pentru cărucioare (copii mici, persoane cu dizabilităţi); străzi neasfaltate în anumite zone.
De ce mai sunt nemulţumiţi mangalioţii? Exact de ceea ce spun de ani de zile, fără prea mari şanse de a fi ascultaţi. Nu o spunem noi, o spun concluziile Strategiei de Dezvoltare a Mangaliei: luminatul public de slabă calitate, mai ales în Portul turistic; praful, ce este un factor important în îmbolnăviri şi disconfort; câinii vagabonzi şi pisicile aciuaţi în anumite zone ale orasului; aglomeraţia, traficul intens auto în sezon, mai ales cel de tranzit spre 2 Mai, Vama Veche şi Bulgaria.
Oraş verde? Locuitorii au cuvântul: gazonul, cea mai proastă şi mai scumpă alegere a primăriei!
Şi, da, ne dorim să devenim un Oraş Verde, dar, în acelaşi timp mai marii urbei, ce şi-au dat girul pentru această strategie, văd şi că locuitorii spun clar, în paginile programului de dezvoltare: există insuficient spaţiu verde; dezvoltarea cartierelor de locuit a fost neglijată, în favoarea dezvoltării zonelor deja frumoase din oraş; şantierele prelungite afectează calitatea confortului urban.
Iar cireaşa de pe tort şi motivul discordiei dintre cetăţani şi administratorii oraşului, faimosul gazon, galben la culoare, reprezintă, spune strategia girată de Primăria Mangalia, că deşi “este unica soluţie pentru spaţiile verzi dintre blocuri”, este perceput ca o soluţie costisitoare, căreia trebuie să i se aloce permanent resurse şi care cere îngrijire constant. În plus, este văzut, prin comparaţie cu vegetaţia pe care a înlocuit-o, arbuşti şi plante mai înalte, ca ineficient împotriva prafului.
Numărul populaţiei apte de muncă descreşte, de la an la an!
Sondaje grăitoare, realizate de cei ce au întocmit SDL-ul Mangaliei, arată şi bunele şi relele din urbea de la malul mării. Cel mai frecvent răspuns dat de către cetăţenii intervievaţi, la întrebarea “Ce îţi place în oraşul tău” a fost… “NIMIC”, urmat de linişte, Marea şi Portul Turistic.
“Ce nu le pace cetăţenilor la oraşul în care trăiesc?”
Conduce în top mizeria, urmată de spaţiile verzi neîngrijite, proasta administrare, iluminatul public insuficient şi suprafeţe reduse de spaţii verzi.
Ce ar dori locuitorii să se schimbe în oraş?
Să se îmbunătăţească salubrizarea, să fie asfaltate străzile, amenajate şi îngrijite spaţiile verzi, să se creeze noi locuri de muncă.
Un alt semnal de alarmă tras de cei ce au elaborat strategia este cel al depopulării Mangaliei. La data de 1 ianuarie 2016, Mangalia avea o populaţie de 42.208 locuitori din care 51,6% femei şi 48,4% bărbaţi.
“Populaţia Mangaliei a avut o creştere abruptă în postsocialism, ca majoritatea oraşelor din ţară. În 2002 a atins un maxim de aproximativ 44.600 persoane, scăzând, apoi, cu aproximativ 5% până în 2016. Din anii ’90 şi până în prezent populaţia în vârstă de 60 de ani şi peste cunoaşte o creştere abruptă, pe măsura îmbătrânirii migranţilor stabiliţi în Mangalia în timpul socialismului. Numărul vârstnicilor a crescut de 4 ori, de la 2000 în 1992, la 8000 în 2016. Populaţia cu vârstă de muncă este în descreştere, începând din anul 2006. Descreşterea pe aceasta categorie de vârstă este mai mare decât cea a populaţiei totale a Mangaliei”.
Semnale de alarmă similare mai sunt trase pe marginea vieţii culturale, pe lipsa de preocupare a responsabililor pentru latura de divertisment destinată turiştilor, pe gradul ridicat de poluare de la nivel local şi, implicit, pe lipsa unor programe de stopare a acestuia etc.
Toate domeniile în care au fost punctate aceste probleme ale urbei, dar şi ceea ce consultanţii au crezut că poate ridica Mangalia cel puţin la gradul de localitate turistică, le puteţi găsi pe site-ul oficial al primăriei, la adresa
http://www.mangalia.ro/wp-content/uploads/2016/10/SDL-spre-publicare-V1.pdf
Sursa: editiadesud.ro, 12.11.2016. (Foto: Mangalia – Rafael Cucu).
