Sorin Colesniuc, șeful Muzeului de arheologie Callatis din Mangalia. Sursa foto Arhiva personală.
Turismul cultural născut în jurul fortăreţelor antice şi medievale aflate pe întreg cuprinsul ţării poate aduce comunităţilor locale, prin atragerea de turişti, fonduri importante pentru dezvoltare.
Un fenomen cultural prinde tot mai mult contur în jurul cetăţilor antice şi medievale din România, care este menit, pe de-o parte, să le readucă în circuitul turistic, dar care are şi puternice conotaţii sociale şi economce pentru comunităţile locale. Astfel, istoria şi specificul local sunt promovate prin manifestări artistice complexe, sporind şansele localităţilor care se află în arealul geografic al acestor cetăţi de a deveni prospere.
În Dobrogea, pământul celor mai vechi aşezări de pe teritoriul ţării noastre, această modalitate de promovare s-a născut la Callatis, inspirată de vestigiile pe care a fost întemeiat oraşul Mangalia. În august 1997, emisiunea „Duminica în familie“ era realizată la Mangalia, dând ideea edililor să sporească acel capital de imagine oferit de televiziune.
Primarul de atunci Zanfir Iorguş rememorează cum a pornit totul: „Am avut dorinţa de a face din Mangalia – oraş antic şi staţiune turistică de pe litoral – o destinaţie nu doar balneară sau de vacanţă, ci şi de turism cultural. Am pornit cu diferite componente artistice, cum ar fi manifestarea «Zile şi nopţi de literatură», la care am adus la Mangalia laureaţi ai Premiului Nobel precum Evgheni Evtuşenko sau Mario Vargas Llosa. Apoi am organizat Gala «Hop!» a tinerilor actori, am întors Diaspora acasă prin Festivalul românilor de pretutindeni, iar caravana «Eu sunt prietenul Mangaliei» derulată în toată ţara a determinat naşterea conceptului de Festivalul Callatis. Aveam tradiţii, aveam muzică şi vedete, teatru, turism – toate împreună au creat primul festival de pe litoral care cuprindea diverse activităţi prin care era promovat oraşul Mangalia“.
Rolul specialiştilor, determinant
Pentru construirea unui proiect cultural care să readucă în atenţia publicului larg vestigiile antice este nevoie de reconstituirea cât mai reală a unor aspecte ale vieţii din aceea perioadă. Din acest motiv, rolul specialiştilor este esenţial. „Nu există impedimente în introducerea conceptului de agrement sau divertisment contemporan în promovarea patrimoniului naţional. Noi, cei de la Muzeul Callatis, am promovat pe toate căile posibile patrimoniul şi valorile culturale antice, organizând manifestări prin care să aducem în actualitate viaţa cotidiană din cetatea Callatis: moda în Grecia antică, viaţa copiilor în cetatea Callatis, teatrul în Grecia antică, mitologia greacă, modul de viaţă al dacilor şi romanilor, muzica şi teatrul în cetatea Callatis etc., sunt câteva dintre temele abordate în cadrul unor evenimente organizate de noi“, arată dr. Sorin Colesniuc, şeful Muzeului Callatis din Mangalia.
Cercetătorul ştiinţific consideră că este de apreciat faptul că iubitorii de istorie vor să organizeze activităţi pentru care cer părerea specialiştilor în istorie şi arheologie. „Deseori sunt consultat de cei care organizează astfel de manifestări. Un exemplu sunt şi cei de la Asociaţia România – Dacia Casa Noastră, împreună cu care am reînviat, în toamna anului 2015, la Muzeul Callatis, tradiţii şi obiceiuri antice, precum meşteşugurile dacilor şi geţilor. Sub privirile vizitatorilor am confecţionat haine, opinci, brăţări, amulete, vase din ceramică şi arme de luptă, cum ar fi săbii, arcuri, săgeţi şi scuturi de apărare. Merită susţinută orice încercare de promovare a valorilor culturale antice. Atâta timp cât cei care organizează astfel de activităţi cer şi părerea specialiştilor, şansele de a respecta adevărul istoric sunt mult mai mari“, spune dr. Colesniuc.
Tabăra antică de la Capidava
Citeste mai mult: adev.ro/o6t4zd
Follow us: @MangaliaNews, on Twitter and MangaliaNews PunctRo, to Facebook
