Pădurea Comorova
Centrul Internaţional „Neptun“ din cadrul Complexului „Doina“ găzduieşte, în perioada 17-19 iulie, conferinţele din cadrul proiectului „Comorova – Pădurea de la Malul Mării“ finanţat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Iniţiatorii proiectului doresc, printre alele, promovarea biodiversității din Pădurea Comorova prin creșterea circulației turistice.
Pentru popularizarea proiectului „Comorova – Pădurea de la Malul Mării“ vor fi oferite 7.000 de ghiduri turistice, 5.000 de albume foto, 7.000 de broşuri de prezentare – ce conțin informații despre Pădurea Comorova cât și despre obiectivele antropice din împrejurimi; 15.000 flyere. Scopul final al proiectului: creşterea numărului de turişti şi scăderea celui de şomeri la nivel local.
În urma promovării Pădurii Comorova și a obiectivelor turistice din apropiere, se preconizează o creştere a notorietății zonei ce are ca efect imediat atragerea unui număr mare de turiști în special, datorită campaniei de marketing. Prin work-shopul ce va avea loc vineri, în cadrul conferinţei, se doreşte a se prezenta participanțiilor faptul că turismul se desfaşoară în mediu şi prin mediu, calitatea acestuia permiţând dezvoltarea sau sistarea activitaţilor turistice. Work-shopul se va finaliza cu o campanie de igienizare a pădurii.
La sfârşitul secolului al XIX-lea în zona Pădurii Comorova de astăzi era un cătun cu acelaşi nume. Populaţia lui era formată din 4 familii, numărând 14 suflete, turci şi bulgari pescari. Lacul Comorova avea o suprafaţă de 60 ha şi era acoperit de stuf. Între anii 1903-1906 au fost însămânţate la Comorova peste 5 ha de teren cu mai mult de un milion de puieţi de salcâmi, glădiţă, frasin, dud, caişi, castani, pruni, oţetari şi stejari.
Peste 100 de ani, un pâlc dintre stejarii brumării plantaţi la începutul secolului XX – circa 60 de exemplare pe o suprafaţă de 1,2 ha, aflaţi la diferite vârste şi dimensiuni – a fost declarat rezervaţie naturală şi ocrotit de lege. Această specie de stejar de origine balcano-caucaziano-pontică aparţine florei arborescente vechi, din perioada terţiaro-pliocenă. Ea a pătruns din estul Mediteranei de-a lungul zonei externe carpatice, alături de stejarul pufos, cer şi gârniţă, întrând în alcătuirea pădurilor de silvostepă din zilele noastre.
Pădurea a fost populată spontan cu ţapi roşii şi căprioare, găinuşe şi cocoşi de munte, vulpi, iepuri, ulii şi alte animale. În prezent, Pădurea Comorova ascunde o faună de invidiat şi este locul preferat de campare pentru localnici şi turişti. În mijlocul vegetaţiei luxuriante, s-au ridicat în ultimii ani vile de lux, înconjurate de brazi. Răcoarea lor, mirosul specific pădurilor de răşinoase te duce cu gândul la munte, dar la doar 4 km ai o plajă fierbinte, Plaja Neptun.
Dana Lebed, radioconstanta.ro, 17.07.2013.
