Dicționarele enciclopedic, explicativ al limbii române și cel de neologisme îl omit. Un geometru l-ar defini astfel: „Corp stelar, cu patru picioare, parțial simetrice, având centrul în centrul de greutate al tetrapodului echifacial”. Un constructor ar spune despre el că este „cărămida lucrărilor hidrotehnice“, iar un poet ar folosi, poate, următoarea metaforă spre al defini: „Steaua care îmblânzește valul“.
Subiectul incredibilei omisiuni a dicționarelor este stabilopodul, o invenție românească realizată în 1963 și care a marcat destinul orașului – port Constanța.
Istoria acestei creații tehnice – povestește Laurențiu Țoringhibel, fostul director al Întreprinderii de Construcții Hidrotehnice (ICH) – este legată de vizita în 1962, în port și la SNC, a fostului lider comunist al româniei, Gheorghe-Gheorghiu Dej, care a hotărât să se extindă portul și șantierul naval.
La acea vreme, portul se întindea până la SNC, care, la rându-i se limita la perimetrul ocupat în prezent de atelierele de mecanică reparații, tâmplărie și lăcătușerie. Digul de nord se sfârșea la Cuibul Reginei și farul Carol.
Cei desemnați să ducă la bun sfârșit această misiune au făcut deplasări de documentare la șantierele navale Gdinia și Gdansk (Polonia), la Moscova, Odessa și Leningrad. În final, din documentația vremii s-a ales o soluție franceză.
„La construcțiile hidrotehnice din zona Mediteranei, se folosea un element de protecție, numit tetrapod. Era un trunchi de con fără picioarele pe care le are stabilopodul românesc. Până atunci, toate protecțiile folosite la digurile românești din portul vechi erau reprezentate de blocurile paralelipipedice sau cubice. Pentru extinderea portului existau două variante: să se cumpere patentul francez sau să se creeze un produs românesc. S-a ales cea de a doua soluție. Institutul de Cercetări Hidrotehnice a primit sarcina de a căuta altceva decât tetrapodul”.
Astfel a fost proiectat stabilopodul, care s-a dovedit a fi mai bun decât tetrapodul francez. Forma sa are două funcții deosebite: pe de o parte, permite spargerea valurilor și disiparea forței lor distructive, iar pe de altă parte, stabilopozii se îmbină mai bine între ei decât tetrapozii și nu permit mantalei de protecție a digului să alunece în mare.
Desigur, costul unui stabilopod este mai mare decât al unui bloc de beton, dar și efectul în apărarea digurilor este mai mare. Iar în timp, o manta de stabilopozi asigură o protecție mai bună și mai ieftină decât una din blocuri de beton, afirmă specialiștii.
Primul stabilopod a fost construit în 1963, pe șantierul înființat la Poarta 6, în zona actualului cartier de locuințe. În același an, produsul românesc a fost brevetat ca invenție și a intrat în proprietatea ICH. Vreme de mai mulți ani, patentul a fost protejat pe diverse piețe ale lumii.
Nimeni nu a contabilizat câți stabilopozi au fost construiți din 1963 și până în prezent, dar se știe că extinderile succesive care au transformat Constanța în cel mai mare port de la Marea Neagră, construcția portului Midia, protecția portului Tomis și a plajelor au la bază invenția românească.
La sfârșitul mileniului, CCCH a realizat protecția tiparului stabilopodului, în baza Legii 129/1992, privind protecția modelelor și desenelor industriale.
„Am apărat dreptul de folosință a negativului, a formei, care poate fi stabilopodul de beton sau miniatura sub formă de breloc la port-chei. Certificatul de înregistrare a mărcii ne conferă dreptul de a interzice terților aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest semn, importul sau exportul produselor sub acest semn, utilizarea semnului pentru documente sau pentru publicitate (Monitorul Oficial OSIM nr. 12/2000)“ – precizează directorul general Cristian Chesler.
Printr-un contract de cesiune, modelul a devenit proprietatea pe 5 ani de zile, cu drept de reînnoire, a ICH Construcții Grup. Consecința înregistrării acestui model este că, de acum înainte, nimeni nu va mai putea folosi modelul stabilopodului fără acceptul proprietarului.
Ion TIȚA-CĂLIN.
(Articol publicat în ediția din data de 13 octombrie 2001 a cotidianului „Cuget Liber”).
MN: Vă invităm să citiți și STABILOPODUL – O invenție românească pe care nu avem dreptul s-o ignorăm!
Mangalia News, 29.10.2023.
