Anca Vasiliu, născută la Bucureşti, profesoară de filosofie greacă la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, a fost recompensată de Academia Franceză cu Marele Premiu pentru Filosofie pe anul 2022. Felicitări!
Ovidiu Șimonca: „Nu vi se pare că am trecut prea ușor, cu indiferență, peste Marele Premiu al Academiei Franceze, obținut de o româncă, doamna Anca Vasiliu? N-am citit/auzit/văzut nici un interviu în presa românească – nimic video – în care să fie intervievată Anca Vasiliu (cu exceptia notabilă a unui interviu prin telefon la Radio România Cultural, realizat de Andra Petrariu).
Asta era o știre de prime time, pentru televiziuni, era o știre de pus prima in jurnalele de actualități. Si era de vorbit cu doamna Anca Vasiliu. Nu exista nici bariera limbii. Anca Vasiliu continuă să vorbească perfect românește și să dezvolte proiecte în România, așa cum este revista “Chôra”, care a implinit 20 de ani de la aparitie și contribuția la “Vocabularul european al filosofiilor”. Si revista, si “Vocabularul european al filosofiile” sunt editate de Polirom și il au colaborator important pe profesorul Alexander Baumgarten.
Deci: indolență, indiferență, nepricepere, tratarea Filosofiei ca pe o sperietoare, care inhibă și fugărește ziariști? De ce televiziunile românești n-au intervievat-o, până în acest moment, pe Anca Vasiliu? De ce ne-am mărginit să rostogolim un comunicat de presă, care a pornit de la Agerpres, fără să adăugăm contribuția proprie a redacției/redactorilor la această știre?
Ne plângem că ne pleacă valorile, dar când o valoare românească obține un premiu de ce nu discutăm cu laureata, de ce nu căutăm să arătăm semnificația acestui premiu invitând oameni din România în dezbateri? Tinerii noștri studioși ar trebui să afle cum se face filosofie în Franța, ar trebui să vadă ce înseamnă inspirație, tenacitate, răbdare, cum se face interpretare de text filosofic în universitățile și instituțiile franceze? De ce nu facem podcasturi – ca sunt la modă -, sau discuții prin zoom, sau măcar telefonice? Sau noi suntem “România educată” și nu ne mai trebuie exemple academice franceze?
Premiul este uriaș pentru Cultura română. Este uriaș și pentru că-l primește o româncă.
Să mă explic:
Academia Franceză acordă, în fiecare an, trei premii mari, „Les grands prix de l’Académie”, Premiul Francofoniei, Premiul Poeziei si Premiul Filosofiei. Mai sunt acordate si premii speciale, premii punctuale (pentru un volum, pentru conceperea, coordonarea și răspândirea unei reviste știintifice). În total sunt 60 de premii, primele ca importanță sunt acestea trei: Francofonie, Filosofie, Poezie.
Anul acesta, Marele Premiu pentru Filosofie al Academiei Franceze îl primește Anca Vasiliu, născută la București, cu facultatea facută în România, în timpul comunismului, angajată, înainte de 1989, la Institutul de Istoria Artei, plecată în 1990, cu o bursă doctorală în Franța, refuzând chemarea d-lui Andrei Pleșu (pe atunci ministru al Culturii) să se ocupe de patrimoniu. A refuzat o funcție administrativă într-un minister românesc și a ajuns în Franța, parcurgând toate treptele ierarhiei universitare, cercetând și scriind de peste 30 de ani.
Marele Premiu al Academiei Franceze pentru Filosofie s-a instituit în 1987. Toți laureații de până acum sunt autori francezi. Anca Vasiliu este a treia femeie care primește premiul și este prima cetățeancă franceză născută în afara Franței, care devine laureată.
Câteva nume de laureați: Paul Ricoeur, Gilles Deleuze, Emmanuel Lévinas, Jean-Luc Marion, Pierre Hadot, Didier Franck, Isabelle Stengers, Alain de Libera, François Jullien, René Girard, Jean-François Courtine, Barbara Cassin, Jacques Bouveresse, Rémi Brague. (Doar Emmanuel Lévinas venise în Franta, din Kaunas, Lituania, la 17 ani; Anca Vasiliu a ajuns în Franța la 33 de ani).
Ceremonia va fi pe 1 decembrie. Premiul este acordat pentru întrega operă (Academia Franceză acorda si premii pentru volume de filosofie apărute în anul anterior). Unul dintre academicienii de specialitate prezintă laudatio. Asa cum mi-a spus Anca Vasiliu: “Decernarea este un moment foarte impresionant: arhitectura impecabil păstrată de la mijlocul secolului al XVII-lea, corpul de gardă și „compania” celor 40 de academicieni, toți în uniformă de paradă, o coregrafie foarte precisă a gesturilor într-un ritual instituit de creatorul Academiei franceze în 1635, cardinalul de Richelieu – sunt aspecte care respectă riguros tradiția instituțiilor oficiale franceze. Nu este un cult, ci o manifestare a respectului menit sa arate responsabilitatea pe care o are prezentul”. Acesta este un fragment din portretul pe care l-am facut doamnei Anca Vasiliu, pe care il voi publica in revista “Timpul”. Peste numai o saptamână, revista tiparita va fi pe piata, apoi, foarte repede, vor fi si articolele pe site.
Veți afla răspunsuri și la alte întrebări. Cum comunică limba greacă cu limba latină, din punct de vedere filosofic? Ce înseamnă a fi filosof, azi, în lumea franceză, în lumea contemporană? Ce a adus și mai poate aduce nou, în filosofie, Anca Vasiliu? Trebuie abandonată, la un moment dat, filosofia academică și sondat în propria ființă? In ce a constat contribuția românească la “Vocabularul european al filosofiilor”? De ce Anca Vasiliu a scris și a publicat un volum de poezie? Poți să trăiești decent, în Franța, ocupându-te de filosofie?
Răspunsurile, la si în “Timpul” lor.
Am si o fotografie inedită. O fotografie care va fi publicată in exclusivitate in revista “Timpul”, trimisa de doamna Anca Vasiliu, pe care o reproduc si aici, ca un promo.
În spatele domniei sale este râul Vienne, inainte de a se vărsa în Loire. Fotografia e făcută la Chinon.
Deci: Asteptați si cititi “Timpul”, cu un portret Anca Vasiliu, laureata Marelui Premiu pentru Filosofie al Academiei Franceze. După ce ne-am consultat, în dialogurile redacționale, cu Bogdan Crețu, Mihai Vacariu, Ana Maria Roșca, Cristina Ciobotaru, așa ne-am decis să alcătuim partea filosofică a noului număr. Secțiunea Filosofie va fi întregită cu un interviu realizat de George Bondor cu profesorul Ștefan Afloroaei, care a împlinește luna aceasta, pe 25 iulie, 70 de ani”. (Ovidiu Șimonca).
Mangalia News, 31.07.2022.
