~Omul cu o mie de culori~
De multe ori m-am întrebat, dacă aș putea compara un scriitor cu un cameleon și, am descoperit că Lucian Ciuchiță este, el însuși, un om care ne transmite emoții într-o multitudine de culori!
Am văzut culoarea Eliberării, în romanul “Insula Purgatoriului”, ispășindu-și pedeapsa pentru greșelile sale, pe o insulă de fier, a Purgatoriului, formată din 4 nave petrolier legate între ele, în mijlocul oceanului. Eliberarea din lumea materială, lipsită de iubire și moralitate, dar plină de violență, crime, trădări, în care te simți tras spre fundul oceanului de “întunericul necunoașterii” -, îi deschide calea spre o nouă viață, un nou început!
L-am remarcat pe același scriitor în culoarea Dreptății, în romanele “Copoiul din Cardiff”, “Taifun in adâncuri” și “Gemenii lui Bormann”, în rolul inspectorului Mark Preston, acel “copoi” galez, cu ochi de vultur și o minte sclipitoare, mereu pe urmele criminalilor și a teroriștilor care ne amenință viața. “Vrem PACE pe acest Pământ, pentru ca Soarele să ne poate lumina, fără să-i fie acoperite razele de nori nucleari, de cenușă, provenind din carbonizarea naturii din care facem și noi parte… Soarele, oriunde, este o minciună, dacă umbra omului îl acoperă și, cu sabia lașității, îl ucide!”
Am descoperit culoarea Perfecțiunii, în romanul Atracius. Să ne imaginăm pentru câteva momente călătoria Celestei prin Univers, printre planete, nebuloase, constelații, acea fascinantă îmbinare de culori a spațiului cosmic, acel drum interminabil către planeta Atracius, o planetă aproape utopică, locuită de niște fiinte pure, sensibile, generoase… Este, simbolic vorbind, aspirația creatorului spre atingerea perfecțiunii, a celui mai înalt nivel al conștiinței și al dezvoltării spirituale.
Dar oare Timpul are o culoare? Da, în varianta Scriitorului, ne definește culoarea și reușește să deschidă “poarta unui secol de amintiri” în bildungsromanul « 250 Kilometri și un secol de amintiri », prin ochii tânărului Alexandru , în cei 250 km parcurși între București și Bălcești, pentru ca, după cum o să remarcați, acolo nu mai găsește nimic, în afară de amintiri… “Poarta Timpului se deschisese și părea mai mare decât intrările în marile castele medievale…Era POARTA unui secol de amintiri…”
Credeam că roșul este doar culoarea Iubirii. M-am înșelat, este și culoarea sângelui. In romanul “Miracolul din Normandia”, scriitorul ne prezintă un medic renumit care caută vindecarea unei boli incurabile, de care suferă femeia pe care o iubește, îmbinând roșul iubirii cu cel al sângelui… O poveste despre miracolul vindecării, între știință și divinitate.
Dar atunci când Scriitorul se transformă în culoarea Căutării, a spiritualității, a cunoașterii, în volumul de eseuri filozofice “Monada Rațiunii”? O fascinantă culoare a vieții, cunoașterii de sine, întrebărilor existențiale și a mesajelor pe care trebuie să le invățăm despre viață.
Apoi, « omul cu o mie de fețe », în romanul “Cercul Negru”, împrumută culoarea albă a Luminii, prezentându-ne povestea Scriitorului însuși, simbolizând imensul Soim Alb, un alter-ego, într-o misiune de spionaj și acțiune pentru distrugerea din temelii a unei organizații mondiale, care experimentează – cum să supraviețuiască doar EI -, în cazul unui cataclism natural, fără NOI, restul populației, o cantitate neglijabilă în ochii lor… Dar, culoarea războiului, a distrugerii, chiar și a unei organizații criminale, nu se potrivește niciodată cu puterea Luminii, a Creației. “In schimb, am greșit când am spus că ai fi un agent „Apollo” remarcabil. Te–ai descurcat foarte bine… iartă–mă, pentru un amator. Nu, această meserie, deși curajul nu–ți lipsește defel, nu ți se potrivește… pentru tine „cuvântul este sacru”, creația literară reprezintă chemarea ta. Nu ai cum să schimbi destinul, Kevin… Orice ai încerca să faci, se lovește de o barieră, dacă nu faci ce trebuie și îți este predestinat. Menirea ta este să scrii și să încânți cititorii cu operele tale minunate”.
Ar mai fi multe culori de descoperit în romanele lui Lucian Ciuchiță…
Și pentru că astăzi este o zi specială, să-i urăm Scriitorului un călduros „La mulți ani”! El este “Omul cu o mie de culori”!
La mulți ani, Lucian!
Melissa Thomas, 10 februarie 2022, București.
Lucian Ciuchiță: Un portret original și o urare deosebită. Mulțumesc, Melissa Thomas!
MN: Mulțumim și noi, Melissa. La mulți ani, cu sănătate și bucurii binemeritate, stimate Maestre! Jurnalist, poet, romancier, dramaturg, filosof și scenarist român redutabil, doctor în Cibernetică și Statistică, profesor universitar, cercetător științific asociat la Academia Română, scriitorul Lucian Ciuchiță este prezent și în paginile cotidianului online Mangalia News. Volumele ce poartă semnătura maestrului Lucian Ciuchiță pot fi procurate și de AICI.
Mangalia News, 10.02.2022.
