30 noiembrie 2020. În anul în care școala mea împlinește 50 de ani de existență, numele ei este „Sfântul Andrei”, deși noi toți, cei ai locului, încă o strigăm pe numele vechi – „Școala 2”. Anul acesta mă bucur de numele ei nou mai mult ca niciodată, pentru că, în 50 de ani, orice existență fluctuează, moare și renaște pe interior, se schimbă, unduiește în timp și spațiu, se transformă constant. Patronul spiritual chemat în ajutor, Sfântul Andrei, exprimă exact dorința de a continua călătoria cunoașterii și a perpetua experiențele bune ale tuturor celor care locuiesc în acest spațiu.
Reconstruind după deconstrucție, alegând între utopic și distopic, reconstitui fragmente ale viețuirii mele în acest loc – 8 ani ca elevă și 26 de ani, ca profesor. Lumini și umbre împletesc un album de amintiri consistente, egale în negru și alb, dar purtând speranța unui bine valoros, care străbate timpul și aduce viitorul aproape.
Filă după filă, din timpul “Școlii 2”, mângâi umbre din copilărie, comprimate și azi în frici, regrete și frustrări. Dar s-au permanentizat adânc în suflet și valori umane eterne, precum blândețea, inteligența, curajul și ambiția. Am avut parte de o învățătoare severă, doamna Ana Postolache, de la care moștenesc hărnicia, atenția la detalii , cumințenia și disciplina în toate. Dacă ar mai trăi, m-aș bucura să-i duc în dar violetele de Parma, care îi plăceau atât de mult.
Domnul diriginte, profesor Zaharia Alexandru, “Sașa” – cum îl alintau intimii – a fost cel mai blând profesor din toată viața mea. Nu m-a certat nici atunci când meritam. Recunosc azi, în mine, rușinea în fața privirii lui albastre, părerea de rău când îl supăram, fericirea de a fi talentată la limbi străine. Uneori, alergând pe holuri ca profesor, îi simt zâmbetul și ironia fină și vocea caldă. Doamna mea de mate purta coliere colorate din flori, la care eu eram mult mai atentă decât la definiția bisectoarei. În schimb, împărțeam corect, în mulțimi, câte flori galbene, roșii sau albastre se plimbau prin clasă, pentru elevi visători ca mine. Doamna profesor Anica Popa-Ana a fost cea care m-a întâmpinat la intrare, cand am venit, ca profesor, la Școala „Sfântul Andrei”. Era chiar de ziua dumneaei!
Domnul de sport, prof. Zamosteanu Cornel, mă alerga de-mi ieșea sufletul, anticipând statura rubensiană care urma să mă bântuie în anii următori. Îi sunt și astăzi recunoscătoare pentru grijă, profesionalism și lecțiile de demnitate oferite. Doamna profesoară de istorie, Jaja Clementina, îmi alimenta setea de citit cu propoziții scurte, dar semnificative, care deschideau ușile perioadelor istorice, până atunci doar pictate pe pereți, într-un mod magic, translucid și revelator.
Doamna de engleză, profesor Dobrescu Eugenia, a intrat în sufletul meu cu râsul ei zgomotos, cu ochii albaștri și cu exemplul personal de dăruire pentru copii. Ardea în timpul orelor, vorbea și scria întruna, cânta, ne certa, ne iubea, într-o mișcare continuă de verbe declinate, vocabular, conversație … Ne trezeam vorbind englezește peste noapte, aveam urechile pline de sunete și accente și sufletul plin de fericire. Când intra grăbit pe ușă, așeza catalogul pe catedră și începea ora, mă linișteam si deveneam eu. Când pleca, o priveam lung, a dor și părere de rău că nu făceam engleză toată ziua. Mereu am avut impresia că nu am stat destul împreună, că a plecat prea repede, că mai trebuia să fac lucruri pentru dumneaei, cum ar fi să o strâng în brațe și să-i spun că o iubesc.
Pentru anii școlii „Sfântul Andrei”, ar trebui să încep să scriu cel puțin un volum de schițe, dacă nu un roman, pentru că un profesor trăiește și viețile elevilor lui. La începuturi, am regăsit, printre colegi, o parte dintre foștii mei profesori și am continuat să învăț de la ei, cu respectul pe care îl port părinților mei. Sunt fericită să-i mai avem lângă noi, să-i mai ascultăm și să ne bucurăm de ceasuri aniversare împreună.
Pe de altă parte, m-am desprins de solul în care m-am însămânțat. Mă regăsesc astăzi, în atomi, în fiecare dintre elevii mei. Am fost cuminte și obraznică, deșteaptă și nu prea, fricoasă și bătăioasă. Am scris pe bănci, am lipit gumă sub scaun, am copiat, am suflat, m-am bătut cu unii colegi de clasă, dar, din anii aceia, aduc în prezent efortul pentru un scop, deprinderea de a citi mult și cu atenție, bucuria succesului meritat, acceptarea sacrificiilor pentru un scop, tăcerea ca soluție la probleme zgomotoase. Traversată de teorii și vremuri noi, nu urmez întocmai pașii profesorilor mei. Îmi place mai mult să fiu propriul meu profesor, fără podium de trei trepte, pe care tronează catedra. Elevă printre elevii mei, învăț mereu cum să-i învăț, pe fiecare, în ritmul propriu și pe tiparul personal. Generația actuală de profesori are alte repere și mă bucur să fac parte din ea, să experimentez, să învăț permanent, să mă ‚upgradez’ dar, mai ales, atunci când îmi permit ei, să fac parte din echipa copiilor.
Astăzi, 30 noiembrie 2020, alături de colegii mei, aniversăm nu doar un loc de muncă, ci un modus vivendi, un locus, o speranță vie!
La a 50-a aniversare, urez școlii mele viață lungă și să păstreze numele de astăzi! Sfântul Andrei să ocrotească acest loc, să-l umple de înțelepciune și multă iubire, să dăruiască elevilor, profesorilor și părinților sănătate și spor la învățat pentru examene, dar și la lucruri bune pentru viață! Non scholae, sed vitae discimus! Multă sănătate, tuturor!
La mulți ani, Școala „Sfântul Andrei”!
Prof. Angela Elena Soare.
MESAJE, COMENTARII:
Ioana Mafteiu: Atât de multă iubire se citește pe chipul dvs, doamna Soare! Chiar luminați tot ce e în jurul dvs.
Angela Elena Soare: Mulțumesc, Ioana! Sunt fericită că te-am întâlnit! Tu ești un profesor viu și îmi este drag să lucrăm împreună, atunci când timpul ne permite! Să ai spor în tot ce ai început anul acesta!
Raluca Gröbel: La multi ani, scoala mea draga!
Manoliu Adrian Gabriel: Ce frumos… Sunt mândru că am fost elevul acestei școli. La mulți ani, copiilor și întregului colectiv al școlii!
Angela Elena Soare: Și eu mă bucur, domnule profesor, să fim colegi și să-mi vorbești uneori în limba engleză, imitându-mă, cu accent, în pauze!
Manoliu Adrian Gabriel: Este un privilegiu să fiu colegul dumneavoastră, acum când, la un moment dat, în clasa a 9-a, mi-ati fost profesoară. Vă admir și vă prețuiesc pentru tot ceea ce sunteți !
Radoi Eliza: Da, LA MULTI ANI ! Este scoala unde, am invatat cand am venit din Ardeal, apoi dupa ani si ani, am revenit si ca profesor. Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei plecati la Domnul, profesori deosebit de buni si sa-i tina sanatosi pe cei ce, inca fauresc destine in cadrul acestei scoli. In plus, sa nu-l uitam pe dl. prof. Covaci, cel care a condus scoala o perioada foarte lunga de timp, devenindu-i o a doua casa, facand tot ce a putut, pentru a nu fi desfiintata. Inca o data, LA MULTI ANI!!!
Angela Elena Soare: Mulțumim, Lizi! Pe domnul director Covaci nu-l voi uita niciodată!
Mihaela Puiţel: Doamna dirigintă Angela Soare, mi-ați adus o mare bucurie și emoție în suflet, să revăd aceste poze. Amintiri, momente ce nu le vom uita niciodată!! Vă îmbrățișez cu drag!!! La mulți ani, școală dragă! #15yearsago wow!!
Angela Elena Soare: Dacă ne vedem pe stradă și nu vă recunosc din prima, să nu vă supărați! Eu vă țin minte cu fețele voastre de copii … și cu sufletul vostru de copii! Uneori, în vise, încă vă mângâi și vă cert!
Mihaela Puiţel: Sunteți un om minunat!
Denisa Nazif: Nu avem cum să ne supărăm pe dvs, sunteți și veți rămâne mămica noastră, si o să vă iubim, indiferent daca ne recunoașteți sau nu pe stradă.
La mulți ani, școală noastră frumoasă! La mulți ani, Sf. Andrei! #50yearsago.
Anca Bucur: Aici, în această școală au învățat și copiii mei. Port recunoștință și stimă cadrelor didactice și mă înclin în fața dumneavoastră! La mulți ani, școlii și sănătate tuturor celor care lucrează pentru educație în Școala Sf. Andrei, Mangalia!
Angela Elena Soare: Mulțumim din suflet, doamna doctor! Vă mulțumim pentru urări, dar și pentru grijă și sfaturi, la fiecare început de an școlar!
Cismasu Daniela: La multi ani, Scolii Sf. Andrei! Este scoala unde am invatat alfabetul, sub indrumarea Doamnei Invatatoare Victoria Gidu, o mare Doamna – Dumnezeu sa o ierte si s-o odihneasca, la fel ca si pe ceilalti dascali trecuti la cele vesnice. Actualilor dascali le urez multa sanatate si putere, sa poata darui cat mai multa stiinta si iubire!
Mădălina Georgiana: La multi ani acestei școli minunate și sunt mândră că am avut o dirigintă ca dumneavoastră pe care am îndrăgit-o încă din clasa întâi!
Rodica Urdea: La mulți ani, Școlii Sf. Apostol Andrei și oamenilor care sfințesc acel loc! Să aveți puterea de a depăși aceste momente grele prin care trecem și să formați prin educație următoarele generații care să intre într-un ciclu normal al vieții. Iar pe tine, Angi, deja știi că te iubesc. Aștept cu nerăbdare primul volum. Superb! Am simțit un sentiment benefic, citindu-ți gândurile. La mulți ani!
Mangalia News, 30.11.2020.
