Cum e corect? (3)
    Gramatica cea de toate zilele

    0
    1352

    Cum e corect? (3) Gramatica cea de toate zilele.

       Pleonasmul este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, prepoziţii care se repetă în mod inutil în aceeaşi idee (DEX 2009).

       Multe dintre construcţiile pleonastice provin din alăturarea neglijentă a două sinonime care pot fi adverbe (decât numai, în afară numai de, în afară decât), prepoziţii (ca drept) sau conjuncţii (dar însă).

       Constituie surse ale pleonasmului şi împrumutul unor cuvinte din alte limbi sau neadaptarea corectă a neologismelor. Pe de altă parte, dorinţa unor persoane de a fi cât mai convingătoare în exprimare şi de a sublinia o anumită idee a avut ca rezultat alăturarea neinspirată a unor cuvinte, cum ar fi: babă bătrână, ani de zile, a vedea cu ochii săi, a cădea jos, a auzi cu urechile sale.

       ”Tot ca o consecinţă a faptului că în comunicare cuvintele realizează combinaţii mai mult sau mai puţin frecvente, sunt şi grupurile de cuvinte în care determinantul este simţit ca insuficient motivant din punct de vedere semnatic, obligatorie fiind deci prezenţa unui determinant care să îi complinească înţelesul.

    Publicitate https://www.mangalianews.ro/

       Foarte răspândite, fără a fi considerate pleonastice la prima vedere, sunt cocină de porci, mujdei de usturoi, slănină de porc, sloi de gheaţă, solniţă de sare, şorici de porc, stână de oi”, susţine profesorul Liviu Groza.

       De unde provin cele mai des întâlnite pleonasme din limba română. Unele pleonasme provin din calc lingvistic (n.r. – procedeu mixt de îmbogăţire a lexicului şi frazeologiei unei limbi) si, potrivit lingviştilor, foarte multe dintre construcţiile calchinate sunt de origine franceză:

     • a prevedea viitorul – prevoar vavenir,

    • a îngheţa de frig – geler de froid,

     • a coborî în jos – descendre en bas,

     • nul şi neavenit – nul et non avenue,

     • l-am auzit cu urechile mele- je l’ai entendu de mes oreilles,

    Exemple de pleonasme des întâlnite:

     Cutremur de pământ: trebuie evitată repetarea determinantului „de pământ”, deoarece se regăseşte în definiţia substantivului „cutremur”.

    Costum de haine (de baie): este un alt pleonasm destul de folosit de români.

    Catastrofă tragică: în definiţia substantivului „catastrofă” (n.r. eveniment tragic de mari proporţii, cu urmări dezastruoase) se regăseşte sensul adjectivului determinant.

    Perspectivă de viitor: sensul determinantului „de viitor” este inclus în definiţia substantivului „perspectivă”.

     Leac vindecător: adjectivul „vindecător” nu mai este necesar caci leacul are drept rezultat vindecarea,

     Alcoolemie în sânge: sensul determinantului „în sânge” este inclus în definiţia cuvântului „alcoolemie”- prezenta alcoolului in sange.

    Bulion de roşii: sensul determinantului „de roşii” este inclus în definiţia substantivului determinant „bulion” (pastă conservată din pătlăgele roşii-DEX).

    Marele magnat: adjectivul mare este cuprins în definiţia substantivului „magnat”, care are la bază adjectivul latinesc „magnus” – mare. Corect ar fi magnatul industriei.

     A masacra în masă = a ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra. Sensul verbului „a masacra” include şi sensul determinantului „în masă”.

    A aduce aportul: Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, aportul este contribuţia adusă de cineva într-o acţiune comună. A aduce aportul este un pleonasm pentru că se repetă verbul „a aduce”.

     Agheasmă sfinţită: sensul adjectivului „sfinţită” este inclus în definiţia substantivului determinant „agheasmă”.

     Alte pleonasme:

     -lihnit de foame,  

     -avansaţi în faţă,

     -biografia vieţii,

     -alienat mintal,

     -activitate laborioasă,

     -alegeri electorale,

     -limuzină de lux,

     -limonadă de lămâie,

    -lipom de grăsime,

     -entuziasm înflăcărat,

     -înalţi prelaţi bisericeşti,  

    -a călca în picioare,

     -cicatrizarea rănii

     -jurământ solemn,

    -a aduce aportul,

    -conducere managerială,

    -local public,

     -asigurarea securităţii,

     -a ateriza la sol,

     -performanţă remarcabilă,

     -concluzie finală,

    -dăinuie permanent,

    -pasaj de trecere,

     -mare magnat,

     -azil de bătrâni,

     -spirit de glumă,

    -privire retrospectivă,

    -notorietate publică,

     -zorii zilei,

    -zbor aerian,

     -ziar cotidian,

     -mijloace proprii şi personale,

     -a survola peste,

     -omletă de ouă,

    -palmares de succes,

     -pacient bolnav,

    -spital clinic,

     -summit de vârf,

    -stea luminoasă,

    -marea majoritate,

     -edilul oraşului,

    -cioban la oi,

     -hit de succes,

     -a considera de cuviinţă,

     -arşiţă toridă,

     -ieşi afară,

     -taci din gură,

    -am văzut cu ochii mei,

    -atac agresiv,

     -primejdia rea,

     -performanţă excepţională,

     -alocuţiune scurtă,

    -procent de—- la sută,

    -a îngheţa de frig,

     -festivitate solemnă,

    -a reține pe loc – a reuni laolalta,

    -deosebit de remarcabil,

     -sloi de gheaţă,

     -a reproduce întocmai,

    -zvon fals,

     -prăpastie adâncă,

     -a pregăti în prealabil,

    -pălăvrăgeală fără rost,

     -căldură mare,

     -plajă de nisip.

    Prof. Elena Petcu, noiembrie 2018.


    Celelalte articole despre Gramatica cea de toate zilele, semnate de doamna profesoară Elena Petcu de la Școala Gimnazială ”Gala Galaction” din Mangalia, pot fi vizualizate aici.


    Mangalia News, 22.11.2018.



    piese-auto-mangalia.ro

    lensa.ro


    Leave a Reply