În ultimele luni, sute de locuitori ai Mangaliei au trecut pragul medicilor, plângându-se de boli ce sunt cauzate, în mare parte, de poluarea cu praf ce s-a instalat, la ea acasă, în atmosfera din sudul litoralului.
În timp ce citiţi acest articol, Mangalia este o zonă de bătălie, formată din tranşee la marginea drumului, unele astupate cu o mână de pietre, altele proaspete. Din declaraţiile oficiale, tranşeele vă vor aduce, în centralele preluate de primărie, mult aşteptatele gaze naturale, cu care mangalioţii se vor încălzi, posibil, la iarnă. Între timp, însă, circulaţia în oraş se face pe lângă aceste şanţuri, astupate, după cum precizam, cu o mână de pietre. Şi cu praf. Foarte mult, zeci de vagoane, fin, „îmbogăţit“ cu monoxidul de carbon din ţevile de eşapament, dar şi cu mici „bucurii“ lăsate de câinii comunitari.
Prin aceast praf circulă, zilnic, copiii şi adulţi deopotrivă (v-aţi admirat pantofii când aţi intrat în casă, după o oră de umblat prin oraş?), în praf se joacă micuţii (că, „doar şi părinţii lor făceau acelaşi lucru în copilărie şi uite că nu li s-a întâmplat nimic!“), acelaşi praf se aşterne, onctuos, pe maşini, încât ajungi să te întrebi dacă nu ai fost tras în piept ultima oară la spălătoria auto, în fine, colbuite bine de tot cumperi zarzavatul pentru ciorba de la aprozarul din colţ, ce îşi expune marfa afară.
În praf „plutesc“ alergii, astm, laringite, dar şi parazitoze intestinale
Anul trecut praful ne-a intrat în plămâni „pe datorie“: se refăceau trotuarele din buricul târgului, muncă ce a durat luni de zile din cauza lucrărilor abandonate în repetate rânduri. Anul acesta ni se „introduc“ gazele, iar, probabil, la anul vor începe săpăturile pentru refacerea reţelelor de apă şi canalizare. Deci, asfalt ca la carte nu vom avea prea curând. Nici nu avem bani, pentru ca bugetul local pare-se că e arvunit pentru astuparea găurilor produse pe non-căldură, dale bicolore şi tencuieli de Doamne-ajută.
Un preţ ce merită, veţi spune, mai ales dacă staţi în centru, aveţi centrală proprie şi vi s-a făcut anveloparea blocului pe cheltuiala primăriei. Noi vă prezentăm numai câteva afecţiuni pe care, poate, le-aţi căpătat fără să ştiţi de unde. Alergia ar fi prima dintre acestea şi, după ce v-aţi pricopsit cu ea, aveţi de tras de pe urma fiecărei pale de vânt care vă aduce, în nas şi în plămâni, alergenul/praful ce vă face să strănutaţi şi să lăcrimaţi o zi întreagă. Astmul bronşic, rinita alergică şi laringita par să afecteze în special copiii. Dacă v-aţi întrebat de unde a căpătat „roşu în gât“ copilul dumneavoastră, chiar şi în plină vară, un posibil răspuns ar fi: din praful fin, inhalat de pe stradă, ce „merge“ direct pe căile respiratorii şi în plămâni.
Medicul de familie v-a diagnosticat cu paraziţi intestinali, în urma analizelor efectuate? Ar putea fi tot din cauza prafului, e drept, cu un mic ajutor din partea animalelor cu sau fără stăpân. Fecalele animalelor, ce pot conţine ouă ale acestor paraziţi, odată ajunse pe pământ şi din cauza secetei, se amestecă cu praful purtat de vânt, fiind, astfel, fie respirate, fie înghiţite. De exemplu, ouăle echinococozei (chistului hidatic), din fecalele animalelor netratate, sunt unele dintre cele mai rezistente la uscăciune, supravieţuind în praf perioade foarte lungi de timp.
„Normal, din punctul nostru de vedere, al medicilor de la Direcţia de Sănătate, ar fi ca tot acest praf să fie aspirat, atât cât se poate. Igienizarea străzilor, un asfalt corespunzător sunt alte măsuri pe care municipalitatea trebuie să le ia pentru înlăturarea acestui praf“ (dr. Mariana Petre, şeful DSP Mangalia).
Editia de Sud, 01.10.2012.
