Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat vineri că are mari rezerve în privinţa aprobării exploatării gazelor de şist, pentru că aceasta presupune utilizarea unor cantităţi enorme de apă şi implică riscuri seismice.
Atunci când ajungem acolo şi vine Chevron cu o hârtie, sau orice altcineva, analizăm. Sunt discuţii în cadrul UE, sunt ţări unde se exploatează, sunt ţări unde s-a interzis. Atunci vom lua decizia. Eu deocamdată nu fac altceva decât adun toate informaţiile şi studiile care sunt în UE şi o să organizez o întâlnire cu cercetătorii şi din România, să mă edific şi eu. Nu putem lua o decize fără toate datele.
Am mari rezerve în momentul de faţă dacă trebuie să aprobăm asemenea exploatări, pentru că din câte am citit şi eu, este o fracturare hidraulică care înseamnă o cantitate enormă de apă care se injectează şi în plus vor fi unele mişcări tectonice, iar România este o ţară cu risc seismic. În momentul de faţă nu există nicio cerere pentru exploatarea gazelor de şist, a explicat Laszlo Borbely.
El a spus că Chevron nu numai că nu are niciun fel de aviz de mediu, dar în momentul de faţă doar s-a acordat un acord petrolier în care nu se precizează despre ce este vorba. În acordul petrolier nu se spune gaze de şist sau altfel de gaze. În momentul de faţă nu vorbim despre exploatare de gaze de şist în România. Nu avem ce discuta pentru că este un acord petrolier, după aceea trebuie să vină compania când face unele prospecţiuni legale. Nu vorbim de gaze de şist în momentul de faţă în România, a declarat Laszlo Borbely.
Ministrul Mediului a explicat că într-o fază ulterioară, când compania vine şi cere aprobarea de exploatare, se va pune problema unui studiu de impact. De asemenea, el a precizat că România nu are niciun fel de obligaţie faţă de Chevron.
Cele trei acorduri petroliere semnate de Chevron şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), prin care compania vrea să extragă gaze neconvenţionale, au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, după ce au fost aprobate de Guvern în şedinţa de săptămâna trecută. Gigantul Chevron şi-a exprimat intenţia de a explora şi extrage gaze de şist din aceste perimetre, situate în sud-estul ţării şi denumite Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti.
Chevron a câştigat aceste concesiuni în cadrul unei licitaţii internaţionale organizate de ANRM în vara anului 2010. Chevron este a doua mare companie petrolieră americană, după ExxonMobil. În toate această perioadă acordurile petroliere au fost negociate, semnate de companie şi ANRM şi apoi aprobate de Guvern, după ce a fost primit avizul ministerelor implicate: Economiei, Finanţelor, Mediului şi Transporturilor – acesta din urmă pentru ca perimetrele să nu se afle pe traseul viitoarelor autostrăzi.
Chevron mai deţine un perimetru la Bârlad, cumpărat de la firma Regal Petroleum, care obţinuse licenţa în cadrul unei runde mai vechi de concesiuni, în 2004. La Bârlad, compania a făcut deja prospecţiuni pentru a găsi gaze neconvenţionale. În România şi în Europa, în general, sectorul gazelor de şist este abia la început şi s-au făcut câteva explorări doar în Polonia.
Însă presa internaţională a relatat, citând studii de specialitate, că tehnologia folosită este poluantă. Gazele de şist sunt tot gaze naturale, dar care se găsesc în roci dure. Aşadar este nevoie ca aceste roci să fie sparte pentru a fi degajat gazul, iar în acele fisuri se introduc apă şi alte substanţe chimice.
Peste cinci mii de bârlădeni au protestat la finele săptămânii trecute în faţa primăriei din oraş împotriva exploatării gazelor de şist. În plus, un grup de 10 deputaţi şi senatori au iniţiat un proiect de lege prin care este interzisă explorarea şi extracţia de hidrocarburi prin metoda fisurării hidraulice.
În SUA, gazele de şist au luat o amploare deosebită în ultmii ani şi asigură în prezent circa 25% din consumul de gaze al americanilor.
Replica, 30 martie 2012.
