Inventatori geniali școliți în România – Hermann Oberth

0
690

farmec.ro
carturesti.ro%20

Nimic nu este imposibil în lume; trebuie doar să descoperi mijloacele prin care poate fi realizat”. (Hermann Oberth).

Unul dintre părinții fondatori ai rachetelor balistice și ai astronauticii mondiale, Hermann Oberth (25 iunie 1894, Sibiu – 28 decembrie 1989, Nuremberg), este fiu al meleagurilor românești. Iată cum a început pasiunea sa pentru spațiul cosmic: Născut la Sibiu, unde tatăl său era chirurg, a primit un telescop de ziua sa, aceasta fiind un moment ce i-a schimbat destinul. Luna este cea care îl fascinează cu prezența ei, care conduce și inspiră omenirea. Începând cu 1904, Hermann Oberth a urmat liceul umanist din Sighișoara (Schäßburg). Citind romanele lui Jules Verne, „De la pământ la lună” și „Călătorie în jurul lunii”, tânărul Hermann Oberth a pus sub semnul întrebării ipotezele pe care Jules Verne și-a bazat aventurile fictive.

În anul 1912, a devenit student la medicină la Universitatea din München, participând apoi ca medic militar la Primul Război Mondial. Revine ulterior ca profesor de liceu la Mediaş. De altfel, în acest oraș din Transilvania funcționează în prezent Muzeul/Casa memorială „Hermann Oberth”. După război, dorește să aprofundeze studiile universitare, urmând fizica la Universitatea Tehnică din Cluj, apoi fizica și matematica la München și astronomia la Universitatea din Göttingen. Ca o consecință a arhisuficienței mai marilor științei, lucrarea sa de doctorat despre folosirea și perfecționarea rachetelor a fost respinsă, fiind considerată utopică (1922).

În anul următor, acesta publică lucrarea sa fundamentală, „Racheta în spaţiul interplanetar”, urmată în anul 1929 de cartea „Moduri de a călători în spaţiu”, principala lucrare a lui Oberth, care a intrat în literatura de specialitate drept „Biblia astronauticii științifice”. Devenise deja un specialist de primă mână. Între 1928 şi 1929 a lucrat la Berlin în calitate de consultant științific la primul film din istorie, cu acțiunea care se desfășoară în spațiu: „Femeile de pe Lună” („Frau im Mond”). Filmul a fost produs de UFA-Film Co., în regia lui Fritz Lang, creație cinematografică ce a avut un succes enorm în popularizarea noii științe a rachetelor. Deși pare anecdotic, invenția epocală a lui Oberth a fost generată de rațiuni publicitare. Mai marii studioului UFA  din Neubabelsberg i-au oferit lui Hermann Oberth posibilitatea de a construi o rachetă în dimensiuni reduse, dar reală, pe care să o lanseze înainte de premieră, pentru a ajuta la promovarea filmului. În acest sens, Hermann Oberth s-a pus pe treabă, mai întâi testând și dezvoltând un mic motor de rachetă, bazat pe combustibil lichid, care va rămâne în istoria zborurilor cosmice sub numele de „duză conică” (Kegeldüse). A fost ajutat de studenții Wernher von Braun și Rolf Engel; Racheta UFA, având doi metri înălțime și care trebuia să se ridice la înălțimea de 40 km, invenția lui Oberth, urma să fie lansată înainte de premiera filmului. Din păcate, aceasta nu a fost terminată în termen, din motive de timp și bani.

Un alt episod din biografia lui Hermann Oberth, merită a fi amintit. Primul său asistent a fost un anume Alexander B. Scherschevski. Abia după 1990, când istoricii au avut acces în arhivele serviciilor secrete rusești, care pot fi acum studiate la Academia Rusă de Științe, s-a aflat că savantul originar din România era spionat de acest Scherschevski care, din noiembrie 1929 până în iulie 1931, a scris un total de 32 de rapoarte, trimise serviciului secret militar al Armatei Roșii, prin intermediul Ambasadei Sovietice din Berlin. La Moscova și Leningrad, unde deja existau primele institute de cercetare pentru tehnologia rachetelor, savanții ruși erau bine informați despre activitatea lui Oberth la Berlin.

Mai târziu, la construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numită A4, dar cunoscută astăzi mai degrabă sub numele V2, s-au folosit 95 dintre invenţiile şi recomandările sale.

În anul 1938, Hermann Oberth a părăsit Sibiul, predând materii la Colegiul Tehnic din Viena, apoi la Colegiul Tehnic din Dresda, ajungând în final la Peenemünde, bază militară de cercetări a armatei germane. Aici a primit numele de cod „Fritz Hann” fiind înrolat în serviciu la Institutul de Cercetare al Armatei Peenemünde, în septembrie 1941. […]

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Vă invităm să citiți articolul integral pe uzp.org.ro

Autor: Tanța Tănăsescu / UZPR.



piese-auto-mangalia.ro

farmec.ro


Leave a Reply