Apel la bun-simţ şi responsabilitate civică.
Considerând că este momentul să treacă la fapte, zilele acestea el a înmânat un „Memoriu pentru un spaţiu cultural Constanţa”, atât primarului Decebal Făgădău, cât şi preşedintelui Consiliului Judeţean, Horia Ţuţuianu.
Plecând de la „oraşul cu cele mai ponosite aşezăminte de cultură din România şi multe din ele în pragul distrugerii”, consacratul actor mărturiseşte că a „aşteptat ca mulţi oameni de cultură ai oraşului şi judeţului să spună, să combată, să se implice, dar, din diverse motive, nu au făcut pasul înţelepciunii decât foarte puţini”.
Asta în timp ce „toate judeţele şi oraşele mari ale României şi-au redefinit gândul şi spiritul pentru refacerea spaţiului şi a patrimoniului cultural. Dacă Iaşiul, Sibiul, Craiova, ori Clujul s-au grăbit în punerea valorilor culturale în evidenţă naţională pentru a recâştiga identitatea locului, Constanţa, ca mare oraş şi spaţiu de civilizaţie străveche, a rămas ultimul şi, din păcate, este etichetat pe nedrept ca «lipsit de spirit şi cultură»”.
După o introducere bine documentată cum numai un om cu adevărat iubitor de cultură dobrogeană poate realiza, Liviu Manolache propune „ca prioritate pe planul culturii, necesitatea reintroducerii în patrimoniul cultural din România a grădinilor de spectacole din Mamaia şi Neptun, ca şi renovarea în totalitate a teatrelor constănţene. Reamenajarea ori, mai bine precizat, renovarea şi modernizarea sălilor de vară Perla din Mamaia ori Neptun, ar putea oferi posibilitatea ca acest spaţiu să devină pentru trei luni capitală culturală a României”.
Dacă nu s-a putut avea «Teatrul Naţional Dobrogea», fiind unicul teritoriu românesc care nu a dobândit o astfel de instituţie, măcar să redevenim spaţiu de cultură reală, prin promovarea valorilor locale, programe de turism cultural, prin acapararea de noi resurse umane, valorice şi materiale pentru dezvoltarea Constanţei ca loc de stabilitate, nu de trecere. Ca oameni politici ori ca specialişti în domenii diverse, sunt sigur că puteţi găsi soluţii pentru dezvoltarea culturii locului ca formă de mândrie locală, naţională, dar şi internaţională”.