“Îmi pare rău pentru că, atunci când cineva încearcă să zică ceva, altceva decât aplaudacii sistemului, apar oameni, care în loc să dezbată civilizat ideile, încep să scormonească prin mocirlă și să azvârle cu noroi. Nu privim ideile, ci scormonim după cancanuri, scandaluri și încercăm să denigrăm orice nu se încadrează în tiparul acceptat de partide.
Lăsând la o parte motivele, indiferent care ar fi ele, mi se pare interesant că cineva are curajul să aducă idei, soluții. Noi, ceilalți ne mulțumim să ne plângem, să protestăm, poate, și să mergem la vot ca turmele, lăsându-ne păcăliți cu bună știință de promisiuni care nu se vor realiza niciodată, dar care dau bine pe hârtie.
Și, în loc să căutăm împreună, cumva, chiar și aici, pe un site care ne oferă posibilitatea de a ne expune opiniile, în loc să îmbunătățim neajunsurile ideilor celorlalți, noi ne mulțumim doar să combatem și să-l luam la rost pe cel care a avut o idee.
Din experiența mea știu că pentru un răspuns bun, e nevoie de o întrebare bine pusă. Și soluția pentru noi, mangalioții, și nu numai, ar fi să punem întrebările care trebuie. Iar din punctul meu de vedere, întrebarea actuală este: Cum trebuie să arate Mangalia? Oraș cu profunde rădăcini istorice, un site arheologic viu, sau o stațiune turistică modernă?
Și mai e ceva, să nu uităm că de ”gâtul” Mangaliei atârnă 6 stațiuni, care sunt întreținute numai din bugetul celor 30 000 de locuitori (nu știu cifra exacta și-mi asum asta). Comparativ, Constanța întreține o singură stațiune: Mamaia.
Și poate mai multă considerație, mai multă înțelepciune nu ne-ar strica!”
(Opinie pe marginea articolului “Din cartierul meu (Comentariu la articolul „Mangalia – oraș model în România”)”
MangaliaNews.ro, Vineri, 18 martie 2016.
