Decizia companiei americane Chevron de a începe explorarea gazelor de șist în România a fost întâmpinată cu proteste în mai multe zone din țară. La Pungești, în județul Vaslui, sute de localnici au ieșit în stradă, au blocat temporar un drum județean și nu au permis trecerea utilajelor Chevron. Au apărut mitinguri de susținere în București, iar la scurt timp, compania a anunțat că își suspendă activitatea în zonă până când localnicii vor înțelege că tehnologiile folosite nu sunt periculoase pentru mediu.
Oamenii au continuat să protesteze, în vreme ce premierul Victor Ponta, aflat într-o vizită în SUA, a declarat că executivul este decis să susțină în continuare toate explorările de gaze neconvenționale (gaze de șist), atâta timp cât standardele de mediu sunt respectate.
În acest context, Yahoo News România l-a invitat pe specialistul în energie Ionuț Purica să discute cu cititorii despre gazele de șist: ce sunt ele, ce tehnologii se folosesc în această industrie, ce presupune explorarea și exploatarea lor, care sunt riscurile și beneficiile.
De profesie inginer, Ionuț Purica a absolvit Facultatea de Energetică la Institutul Politehnic București. Este doctor inginer și doctor în economie. În prezent lucrează la Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române.
Invitatul s-a aflat în redacția Yahoo News România între orele 16 şi 18. Chatul s-a încheiat la ora 18. Iată cele mai interesante întrebări ale cititorilor noştri şi răspunsuri ale invitatului:
Crăciun: Dupa cum se stie in Dobrogea sunt cele mai mari izvoare de apa potabila curata. Cat de curate vor mai fi acestea dupa inceperea exploatarilor de gaze, atata timp cat se stie ca aceste metode au distrus mediul si in alte tari, inclusiv in SUA?
Ionuţ Purica: Pânzele de apă freatică se găsesc la o adâncime de maxim 200 de metri, ele nu se întind continuu sub tot teritoriul Dobrogei. Gazele de șist sau formațiunile care conțin gaze de șist se găsesc la adâncimi de circa 4.000 de metri. E posibil ca un foraj, care se face pentru a atinge adâncimi de 4.000 de metri, să treacă printr-o pânză de apă freatică, așa cum e posibil să treacă pe alături. Noi avem norocul faptului că aceste foraje sunt deja făcute în Statele Unite de 15 ani și tehnologia, inclusiv măsurile de protecție în cazul în care sunt implicate pânze de apă freatică sunt mult mai dezvoltate decât la începutul aplicării acestei tehnologii în SUA. Mai mult decât atât, în România, care este prima țară din lume care a raportat în 1857 producție de 257 de tone de petrol, se fac foraje atât pentru gaze convenționale, cât și pentru petrol (inclusiv fracturare hidraulică pe verticală, care a început cam de 40 de ani). În aceste condiții, este evident important ca bunele practici tehnologice să fie urmărite și aplicate în consecință.
Paul: Intrebari: 1. Care este pretul estimativ al gazelor de sist care ar fi captate din Romania , comparativ cu pretul actual al gazelor autohtone si cu gazele GAZPROM ? 2. Aceste gaze ar putea fi transportate prin retelele actuale ale TRANSGAZ? 3.ROMGAZ ar putea primi perimetre de exploatare proprii ? Detine tehnologia necesara ? 4. La ce nivel ar putea fi redeventa ?
Ionuţ Purica: 1. Gazele convenționale care se exploatează în România sunt pe sfârșite, 10 – 15 ani, instalațiile de exploatare au perioadă de amortizare spre sfârșit, deci costurile de exploatare sunt mai scăzute. Gazele de import furnizate de Gazprom au prețurile printre cele mai mari importate în Uniunea Europeană astfel încât costul gazelor de șist, unde amortizarea instalațiilor este la început, se situează mai aproape de costul gazelor convenționale decât de prețul gazelor de import. 2. Gazul de șist este de fapt gaz natural, obișnuit, care provine din alt tip de formațiuni geologice decât gazul convențional. 3. Romgaz ar putea primi perimetre de exploatare, însă nu sunt sigur că au ultima tehnologie disponibilă. 4. Conform legii actuale, redevența poate fi de maxim 13,5%.
Evrika: In primul rand, as dori sa-l intreb, pe d-l Ionuț Purica, daca a vizionat filmul documentar “GASLAND “, iar daca l-a vizionat, sa ne spuna, cat din tot ceea ce e prezentat in acel documentar este adevarat si cat nu este (metoda exploatarii gazelor de sist prin fracturare o cam stim, dar nu stim ce cocktail de substante se foloseste pentru extragere si efectul lor asupra solului si a panzei freatice pe termen lung)? De ce este atat de controversata metoda si este interzisa in majoritatea statelor din UE, daca e atat de sigura? In 2009, Romania a castigat, la HAGA, procesul cu Ucraina, in ceea ce priveste delimitarea platoului continental al Marii Negre, Romania obtinand 79,34% din zona disputata si in care s-ar afla zacaminte foarte bogate in gaz si petrol, iar de curand, doar in perimetrul Neptun, au fost descoperite zacaminte de gaz ce ar acoperi necesarul tarii pentru cel putin 6 ani, dupa cum au spus oficialii. Nu ar fi mai bine ca acest tip de exploatare, prin metoda fracturarii, cat si exploatarea in zonele care sunt locuite, sa fie ultima alternativa la care ar trebui sa apeleze Romania, in cazul in care s-ar epuiza celelalte zacaminte si nici alte surse nu sunt disponibile? De ce nu avem o lege care sa interzica exploatarea de orice tip de resurse minerale in zonele de interes turistic, in apropierea celor locuite sau in zonele in care sunt exploatatii agricole si care au impact distructiv asupra acestora?
Ionuţ Purica: Substanțele folosite în amestecurile cu apă sunt, în principiu, destinate să ajute producerea de fisuri prin metoda fracturării hidraulice, parte din ele rămânând în sol la 4.000 de metri adâncime, o altă parte putând fi returnată prin apa care revine la suprafață și care este tratată prin metode dezvoltate în scopul diminuării impactului de mediu potențial al acestor substanțe. În prezent, activitatea legată de gazele de șist se referă la explorare și așa cum în platoul continental al Mării Negre s-au făcut estimări că putem acoperi necesarul țării pe cel puțin șase ani, e normal să putem estima câți ani din necesarul de consum al țării pot fi acoperiți din gazele de șist. Evident, utilizarea ulterioară a gazelor de șist este o chestiune care ține de dezvoltarea noastră economică și de necesitatea de a asigura alimentarea cu resurse energetice a economiei noastre. Comisia Europeană a elaborat studii disponibile începând de anul trecut, care au analizat atât aspectele geologice, tehnologice, de mediu, de impact economic, precum și legislativ și normativ care au condus în anumite țări la decizia de a amâna exploatarea gazelor de șist, iar în alte țări la decizia de accelera exploatarea acestor resurse (cazul Poloniei). Evident, este o chestiune care pentru moment ține de strategiile de dezvoltare energetică specifice fiecărei țări membre.
Vă invităm să citiţi articolul integral pe Yahoo News România, Miercuri, 23 oct.2013.
