Vorbim DE, sau vorbim DESPRE, stimați formatori de opinie? Când folosim prepoziția DE și când folosim prepoziția DESPRE?

0
492

„Vorbim DE”, sau „vorbim DESPRE”, stimați formatori de opinie? La fel: Discutăm DE, sau discutăm DESPRE?

Când folosim prepoziția DE și când folosim prepoziția DESPRE?

Despre ei sau de ei?

Forma corectă: De ei – în cazul de faţă.

Forma greşită: Despre ei.

Corect: E-n regulă că-şi mai aminteşte cineva de ei.

Greşit: E-n regulă că-şi mai aminteşte cineva despre ei.

Prepoziţia impusă de verbul a aminti este de, nu despre: a-şi aminti de cineva / ceva.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

A aduce vorba de sau despre ceva / cineva?

”Se și râdea despre el…”.

O greșeală care vizează prepoziția.

Prepozițiile au fost numite ”instrumente gramaticale”, pentru că rolul lor este de a lega de cuvântul determinat un atribut (sala de sport) sau un complement (a privit cu atenție), iar sensul lor nu este evident.

Al doilea lucru privește verbul care selectează prepoziția sau prepozițiile (a vorbi despre, a vorbi cu, a citi la lumânare, dar și fără prepoziție, a citi o carte etc.

Verbul ”a râde” nu permite după el prepoziția ”despre”, ci prepoziția ”de”: a râde de cineva sau ceva.

Vă ofer și câteva locuțiuni și expresii care conțin verbul a râde:

a râde în pumni, a râde pe sub mustață, a râde în barbă, a râde în nas (cuiva) etc.

Enunțul corect este:

”Se și râdea de el”.


Complementul de agent se construieşte, de regulă, cu prepoziţia de (când nu este un nume de persoană, ci un obiect sau un substantiv abstract) şi poate să stea, fie pe lângă o formă predicativă a unui verb pasiv (Pământurile sunt arate şi semănate de agricultori), fie pe lângă un verb reflexiv cu sens pasiv (Cele ce v-am spus nu trebuie să se afle de nimeni), fie pe lângă participiul unui verb pasiv (…praful stârnit de vânt…); uneori, însă, în vorbire şi în scriere, complementul de agent se construieşte cu prepoziţia compusă de către (când complementul de agent este un nume de persoană, de instituţie, cf. Gramaticii Academiei): Realitatea este prezentată de către scriitorii români… A fost anunţat şi de către Popescu… A fost lăudat de către diriginte… Am fost invitaţi de către profesori… a fost povestit de către cineva… era explicat de către aceia…;

– în unele situaţii, prepoziţia compusă de către îi ia locul lui de, în mod nejustificat: acele sarcini trasate la final de către lucrările simpozionului… verificarea efectuată de către finanţe…(corecte sunt formele cu de: trasate de… verificate de…)…; este necesară şi o analiză de către specialiştii… lectura operelor de către cititori… (pentru a folosi corect aici prepoziţia de către era necesară folosirea unui participiu: analiză efectuată de către… lectură făcută de către…); în unele situaţii, construcţiile cu de, în locul lui de către, sunt confuze şi greşite: S-au ţinut expuneri de profesori… S-au ţinut lecţii de studenţi în practică;

– prepoziţia de trebuie reluată înaintea fiecărui determinant: lipsa de atenţie şi de interes… sentimente de dragoste şi de admiraţie… ideea de frumuseţe şi de armonie sufletească…;

Prepoziţia (praepositio, în lat: “punere înainte”) precizează raporturile dintre cuvinte, ele sunt primare, neanalizabile: în, din, sub, de, pe, la, cu… şi secundare, analizabile: despre, de pe la, de peste, de sub, deprin…

Prepoziţiile au un rol deosebit în formularea unor exprimări clare, concise, folosirea lor corectă este necesară întotdeauna, deşi nu au un înţeles lexical de sine stătător. Prezentăm în continuare unele aspecte legate de scrierea şi folosirea corectă a unor prepoziţii, situaţii frecvent întâlnite în limba română:

– se scriu într-un cuvânt prepoziţiile compuse sau locuţiunile prepoziţionale ai căror termeni componenţi au fuzionat de mult: de (de+în), prin (pre+în), dinspre, înspre, despre, împrejurul, împotriva, înapoia, îndărătul, dinaintea…;

– se scrie cu liniuţă de unire prepoziţia compusă de-a: de-a baba oarba, de-a berbeleacul, de-a v-aţi ascunselea…;

– se scriu despărţit prepoziţiile compuse sau locuţiunile prepoziţionale ai căror termeni îşi păstrează independenţa: de la, de lângă, de către, de după, până după, fără de, de sub, pe lângă, până la, de pe, de pe la, pe la, pe sub…

Gramatica noastră cea de toate zilele…


Mangalia News, 16.12.2023.



piese-auto-mangalia.ro

Litoral Press România



Leave a Reply