Invitat fiind, marți, 28 noiembrie 2023, la adunarea generală a Filialei Mangalia „Viceamiral dr. Grigore Marteș”, a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, pentru a face o prezentare a derulării celor trei evenimente ce au excelat prin actul unirii Ardealului cu România, am trăit, pentru o clipă, emoția reîntâlnirii cu un auditoriu cunoscut mie, cel al liceenilor și gimnaziștilor de altădată. (Mai ales că atenția de care m-am bucurat din partea celor aflați în sală a fost deosebit de mare!)
Având, în prima parte, un caracter aniversar, dedicat sărbătoririi a 105 ani de la unirea Bucovinei cu statul român, după intonarea Imnului de Stat, președintele asociației, dl contraamiral de flotilă Ion Condur, m-a invitat la microfon.
Incursiunea făcută prin istoria noastră a vizat aportul unor autori la înfăptuirea acestui măreț vis al românilor, de-a lungul timpului: Nicolaus Ohaus, cronicarii moldoveni, Ion Budai-Deleanu, Vasile Alecsandri, Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga ș.a. Scrierile lor, încă din perioada umanismului, a Școlii Ardelene, a perioadei pașoptiste, a Unirii Principatelor, a sfârșitului de secol al XIX-lea și începutului sec. al XX-lea, au avut un caracter patriotic, mulți dintre ei suferind prigoana acelor vremuri.
Hotărârea Congresului General al Bucovinei, din 15/25 noiembrie 1918, având ca președinte pe inimosul român Iancu Flondor (liderul Partidului Național Român), de a adopta „Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”, a fost salutată de către președintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Marghiloman, cu aceste cuvinte:
„În numele poporului român şi al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România, de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!”
Parlamentul român a consfințit acest act istoric, două săptămâni mai târziu.
Mai devreme, însă, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării din Basarabia luase aceeași decizie, de a se constitui într-o provincie a țării-mamă, într-un context istoric dramatic, după ce, în prealabil, chemase, încă din ianuarie 1918, armata română, pentru a pune capăt jafului și debandadei provocate de anarhia și fărădelegile provocate de trupele rusești:
„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”.
Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării.
La 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia (convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad) a adoptat Rezoluția Adunării Naționale, după verificarea celor 1.228 de delegați și constituirea Adunării Naționale. George Pop de Băsești, Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, Iosif Jumanca, Alexandru Vaida-Voevod, episcopul Demetriu Radu, episcopul Ioan Ignatie Papp sunt nume demne de reținut, în acest sens.
Detalii despre amintirile poetului-filozof Lucian Blaga, legate de înfăptuirea „României dodolețe”, adunate în volumul său „Hronicul și cântecul vârstelor”, au putut fi oferite auditoriului din Sala Coloanelor a Cercului Militar Mangalia din materialele pregătite, respectiv un număr unic al revistei „Mangalianul”, dedicat, în întregime, Primului Război Mondial, precum și din seria de volume ale celor șapte ediții ale concursului internaționalizat, inițiat de noi, „EROUL DIN FAMILIA MEA”.
Legând evenimentele din 1918, referitoare la reîncorporarea în trupul țării a celor trei provincii amintite, de cele care au vizat Dobrogea, s-a putut comunica celor prezenți finalizarea ridicării unui monument al Eroilor în satul Darabani (Negru-Vodă), localitate care a înregistrat circa o sută de localnici chemați sub arme, care și-au dat viața pentru împlinirea marilor noastre idealuri, succes datorat sprijinului extraordinar oferit de către foșii mei elevi din Darabani, în frunte cu unul dintre ei, actualmente lt.-col. (r) Nicolae Jianu.
În acest sens, am putut anunța continuarea demersurilor făcute în urmă cu 12 ani de a reconstrui MONUMENTUL EROILOR DOBROGENI, prin preluarea acestei inițiative de către dl. contraamiral de flotilă Ion Condur, în scopul de a-l finaliza, până pe 22 august 2027, când s-ar putea sărbători centenarul înălțării sale.
De altfel, ziua de 22 AUGUST a fost comunicată adunării spre a fi propusă Primăriei municipale ca ZI A MANGALIEI, întrucât, cu un mai înainte, tot pe 22 august, au fost reînhumate osemintele celor 1.700 de militari din vechea plasă a Mangaliei, în Cimitirul Militar Internațional de la Mircea-Vodă.
În continuare, am putut anunța menționarea apariției numărului 27 al revistei constănțene ARMA PONTICA, avându-mă ca redactor-șef, cu un număr impresionant de articole proprii, precum și acordarea diplomei de excelență de către Clubul Amiralilor din Constanța, pentru ultima mea carte, „Registrul istoric al căpităniei portului Mangalia. Lumini și umbre”, prezentată și la București, la vechea Casă a Armatei.
Expunerea făcută s-a încheiat cu citirea poeziei mele „1 DECEMBRIE 1918”, un acrostih în versuri, mulțumind membrilor asociației pentru onoarea de a mă fi invitat, dar și conducerii Cercului Militar, pentru cadrul adecvat, atât de familiar nouă, mangalienilor.
LA MULȚI ANI, BUCOVINA!
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA MARE!
Mangalia Nedws, 28.11.2023.
