Sediul Bibliotecii Naționale a României, de pe Bulevardul Unirii, inaugurat acum 11 ani, ar trebui să fie, teoretic, cea mai modernă construcție a unei biblioteci românești. În realitate, luată la pas, clădirea pare un labirint de holuri întunecate și cu miros de igrasie.
Departe de ochii publicului se află depozitele de “destructurate”, adică o serie de încăperi în care, de peste zece ani, sunt lăsate pe jos sau pe paleți din lemn, milioane de exemplare de cărți, reviste, ziare, manuale etc. Acolo se intră doar îmbrăcat în costum de protecție. E un fel de zonă postapocaliptică, în care majoritatea angajaților refuză să meargă, de teama infectării cu ciuperci sau mucegaiuri.
Până anul trecut, nici unul dintre cei șapte directori care au condus instituția nu a demarat o curățenie temeinică, selecția și redarea unităților importante circuitului public.
Numărul exemplarelor este la fel de necunoscut ca și conținutul lor. Datele vehiculate despre volumul acestor depozite sunt diferite. Oficial, instituția estimează un total de 3 milioane de unități, directorul 6 milioane. Ținând cont de dezorganizarea din aceste încăperi, despre o numărătoare precisă nu poate fi vorba.
Unul dintre depozitele de “destructurate” de la Biblioteca Națională a României/ foto: Raul Ștef.
Potrivit bibliotecarilor, sunt volume din perioada 1950-1990, dar și, de exemplu, Fondul Romanica (cărți de sec. XIX), publicații din fondul unor foste fundații de la Roma (Vasile Pârvan) și Paris (Nicolae Iorga) sau publicații provenite din confiscări de la instituții sau persoane, adică aproape 170 de ani (1820-1990) acoperiți de acești munți de praf, mucegai și paraziți.
Iulian Angheluță este fondatorul Asociației Free Miorița, care are ca activitate principală montarea de panouri fotovoltaice gospodăriilor din zone neelectrificate ale României în cadrul proiectului “Lumină pentru România”. De anul trecut și-a propus să recupereze și să reintroducă în circuit exemplarele depozitate impropriu în încăperile BNaR și care sunt în proces avansat de degradare.
Iulian Angheluță sortează pachetele de cărți/ foto: Raul Ștef.
„Eram la o documentare, mă interesau informații despre electrificarea din perioada comunistă, anii ’60, ’70, ‘80 și căutam chiar ziare din perioada aceea, așa am aflat că periodicele sunt în niște depozite, inaccesibile publicului”, spune Iulian.
Printr-un parteneriat cu biblioteca și împreună cu câțiva voluntari, Iulian a pornit „proiectul pilot de restituire și reactivare a fondurilor de cărți și periodice destructurate ale Bibliotecii Naționale”. Cu actualele forțe și luând în calcul acțiunile pe care au reușit să le organizeze în 2022, le-ar lua mai bine de un secol să ducă lucrurile la bun sfârșit.
O serie de analize a scos la iveală că majoritatea cărților din acele depozite sunt pline de mucegai și ciuperci.
Unul dintre depozitele de “destructurate” de la Biblioteca Națională a României/ foto: Raul Ștef.
Asociația Free Morița, împreună cu Claudia Lungu, din partea Bibliotecii, au stabilit planul de intervenție.
„Noi facem munca de resurse umane, pe care Bilbioteca nu le are. Selecția titlurilor, o prioritizare, desprăfuire inițială. Cărțile sunt pline de praf, de moloz, trebuie desprăfuite măcar parțial, puse în cutii, pregătite pentru transport la Măgurele. Acolo se face o decontaminare cu Cobalt-60, singura decontaminare care nu alterează suportul de carte.
Se întorc la bibliotecă, cu sprijinul Fan Courier, unde trebuie iar desprăfuite, inventariere, repuse în circuitul bibliotecii”, spune Iulian Angheluță, de la Free Miorița. (…)
Va invitam sa cititi continuarea aici: culturaladuba.ro. (autor Raul Ștef; foto: Raul Ștef).
