- La sfârșitul anului 1989, România avea o flotă maritimă comercială de 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw și o flotă de pescuit oceanic de circa o sută de nave. Marea majoritate a navelor fuseseră construite în șantierele navale din țară.
- Astăzi, din mândra noastră flotă n-au mai rămas decât ferry-boat-urile „Mangalia” și „Eforie”, aflate în conservare începând din 2009 și cargoul „Albatros”, transformat în navă-laborator.
Începând din anul 2000, România a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială. Iată, la data de 22 noiembrie 2021, în evidențele Autorității Navale Române erau înregistrați 54.319 de navigatori cu documente valabile, din care 39.536 de navigatori sunt atestați pentru sectorul maritim.
Țara noastră deține instituții marinărești de elită, recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje: Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum și o rețea puternică de companii de crewing.
De asemenea, România are o industrie navală puternică, care arde de nerăbdare să construiască nave pentru viitoarea flotă națională. Ea ocupă o poziție importantă în industria de profil comunitară, asigurând aproximativ 5% din producția europeană de nave noi. Cifra de afaceri realizată de șantierele navale românești este de circa 650 milioane euro anual. În șantierele navale muncesc aproximativ 10.000 de lucrători proprii, la care se adaugă aproximativ 8.000 de lucrători ai subcontractorilor.
Tabloul României maritime este completat de portul Constanța – cel mai mare port de la Marea Neagră – și puternica industrie portuară. Din el lipsește doar flota comercială.
Să luăm exemplul Republicii Moldova!
Spre deosebire de România, care este singura țară maritimă din lume fără o flotă comercială, o serie de țări fără deschidere la mare dețin nave comerciale sub pavilion național. Iată, potrivit UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare), în anul 2021, sub pavilionul Republicii Moldova, erau înmatriculate 147 de nave maritime comerciale, cu o capacitate totală de 532.000 tdw. Dintre acestea, cargourile dețin o capacitate totală de 315.200 tdw. Sunt urmate de: bulk-carriere – 136.200 tdw, portcontainere – 40.300 tdw, petroliere – 14.200 tdw și alte tipuri de nave – 26.100 tdw. Moldova avea 2.526 de marinari, în 2021.
Micuțul stat central european Luxemburg deține sub pavilionul său o flotă maritimă comercială de 146 de nave, cu un tonaj total de 1.324.000 tdw și are 2.991 de navigatori.
Elveția – altă țară fără ieșire la mare și care a raportat un singur navigator în 2021- are înmatriculate sub pavilionul său 20 de nave maritime comerciale, cu o capacitate totală de 930.000 tdw.
Vecina noastră Ungaria se mândrește că are o navă maritimă comercială, cu capacitatea de de 135 tdw, înmatriculată sub propriul pavilion și 40 de navigatori.
În sfârșit, Austria, care nu are nici măcar un navigator, deține o navă maritimă comercială de 378 tdw, sub pavilionul național.
Susținătorii proiectului reînființării flotei românești
În perioada 1975 – 1992, în calitate de sociolog și de responsabil al compartimentului de învățământ din Șantierul Naval Constanța, am participat la construcția unui număr de 57 de nave de mare tonaj, cu o capacitate totală de 3.004.000 tdw. Pentru a înțelege semnificația acestor cifre trebuie precizat că aceste nave au asigurat dublarea capacității de transport a flotei maritime existente în 1975.
Acesta este unul dintre motivele care m-au determinat ca, începând din 1993, de pe poziția de ziarist la cotidianul „Cuget Liber” din Constanța, să iau atitudine împotriva acțiunilor de distrugere a flotei maritime comerciale a României, iar mai apoi, să militez pentru reînființarea ei.
Nu sunt singurul care visează ca pavilionul românesc să fie arborat, din nou, pe nave comerciale ce străbat mările și oceanele lumii. Dar, mai ales, nu sunt singurul care aduce în mod constant această idee în atenția autorităților și a națiunii.
Iată, mai mulți foști marinari, în frunte cu Ovidiu Sorin Cupșa – directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) și ambasador al Organizației Maritime Internaționale, cu clc. Laurențiu Mironescu și întreaga Ligă Navală Română, cu clc. Adrian Mihălcioiu – președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România, și-au asumat misiunea de a face ca acest proiect să prindă viață.
Grupul de inițiativă a făcut primul pas
Pe data de 29 martie 2022, Ovidiu Sorin Cupșa a participat la prima întâlnire interministerială dedicată lansării inițiativei legislative privind reînființarea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc.
„Timp de patru ani au fost întreprinse mai multe demersuri în această direcție și am purtat discuții individuale cu autoritățile responsabile. Propunerea actuală cuprinde un proiect de lege, însoțit de o expunere de motive și un studiu comparativ privind facilitățile fiscale oferite de pavilioanele maritime ale altor state europene.
Pe 29 martie, s-a făcut cel mai important pas. Grupul de inițiativă format din specialiști ai CERONAV și ai Autorității Navale Române, care au elaborat documentația și au făcut demersurile pentru succesul inițiativei, a prezentat proiectul în fața reprezentanților Ministerului Transporturilor (care va fi responsabil pentru promovarea proiectului de lege), Ministerului Finanțelor (implicat în problemele fiscale), Consiliului Concurenței (responsabil cu schemele de ajutor de stat și cu negocierile cu Comisia Europeană atunci când se introduc facilități fiscale) și alți specialiști din domeniu. Este îmbucurător faptul că toate instituțiile și-au exprimat susținerea pentru ca acest proiect să se transforme în act normativ.
Urmează ca toate punctele de vedere să fie integrate în textul propus de inițiatori. Apoi, draft-ul proiectului va intra în negociere cu Comisia Europeană.
Speranțele noastre sunt mari. Proiectul se înscrie în liniile directoare europene în privința ajutorului de stat în domeniul transportului naval, astfel că va fi agreat de Comisia Europeană. Apoi, Guvernul va putea înainta proiectul pentru a fi aprobat de Parlament.
Odată cu promulgarea acestei legi, România va deveni atractivă pentru navele comerciale, așa cum se întâmplă cu alte state din UE. Pentru că nava este o afacere mobilă care urmează regimul fiscal cel mai favorabil, suntem convinși că vor veni nave comerciale maritime care să opereze sub pavilionul românesc. Țara noastră va fi repusă pe harta statelor care au o flotă maritimă comercială. Va fi un avantaj din punct de vedere al colectării de taxe și impozite pentru statul român, dar în același timp pentru Constanța și pentru economia națională, pentru că vor fi create noi locuri de muncă, vor veni noi afaceri în zona Constanței și a portului. Toate companiile care își vor înmatricula navele sub pavilion românesc vor dezvolta, pe orizontală, alte tipuri de activități economice legate de operarea navelor, de asigurarea lor, activități juridice și de expediții de mărfuri, de reparații navale și altele. În forma propusă de noi, proiectul de lege nu se limitează la introducerea taxei pe tonaj, care să atragă navele sub pavilionul României, ci prevede o serie de facilități privind șantierele navale, pentru marinarii români, care vor avea posibilitatea să se angajeze la companii de navigație românești și să beneficieze de pensii. Facilitățile vizează și companiile de crewing, și întreaga parte de operare a navelor comerciale”, a declarat Ovidiu Sorin Cupșa.
x x x
Stimați cititori, sper din toată inima că, după ce problemele guvernării vor fi tranșate între partidele aflate la putere, proiectul reînființării unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc să fie reluat și să se bucure de susținerea întregii clase politice.
Ion TIȚA-CĂLIN,
9 mai 2023.
MN: Alte articole semnate de jurnalistul, scriitorul și umoristul Ion TIȚA-CĂLIN, publicate de cotidianul Mangalia News, puteți citi AICI.
Mangalia News, 10.05.2023.
