Ansamblul datează din secolul al X-lea și este de mare importanță pentru creștinismul răsăritean. Primele săpături au fost realizate de un colectiv de arheologi condus de Ion Barnea. Din păcate, nu poate fi vizitat în prezent, dar există un proiect privind reabilitarea sa în viitor și introducerea în circuitul turistic.
În județul Constanța, la numai 15 km de litoralul Mării Negre, se află Ansamblul Rupestru de la Murfatlar. Undeva în jurului anului 1000, în acest loc, un grup de călugări și-a construit chilii și bisericuțe, unde au oficiat slujbe și au dus o viață monahală. Lăcașul este cea mai mare mănăstire rupestră din epoca medievală timpurie din Dobrogea și Balcani, atestată documentar.
Cum a fost descoperit monumentul
Complexul a fost descoperit în după amiaza zilei de 11 iunie 1957. Se urmărea extinderea zonei de exploatare a cretei din cariera modernă către vest, făcându-se împușcături în stratul care acoperea masivul. Rezultatul acestor împușcături a fost prăbușirea unei părți din stratul de deasupra bisericii B1, aflată la nivelul cel mai ridicat al complexului, descoperindu-i astfel intrarea.
În vara aceluiași an, Institutul de Arheologie din București și Muzeul Regional Dobrogea au condus cercetări arheologice, degajând stratul de steril din jurul bisericii B1 și separând-o de restul carierei moderne.
Colectivul șantierului a fost alcătuit din Ion Barnea (responsabil) și Virgil Bilciurescu, Petre Diaconu, Adrian Rădulescu și Radu Florescu (membri). Ca rezultat al acestor investigații au fost descoperite locuința sau biserica de la NNE de B1, camerele C (C1 si C2), galeriile E și locuința situată la SSV de acestea.
Ceramica, obiectele de uz casnic, diverse obiecte de cretă cioplită, ba chiar și porțiuni întregi decupate din pereții de cretă au fost transportate la Muzeul Regional Dobrogea și la Muzeul de Arheologie București.
„Monumentul a apărut ca urmare a unei lucrări de anvergură la nivelul Dobrogei. Este vorba despre construcția Valului de piatră (n.r. sec.X). Blocuri de calcar de aici se regăsesc la baza valului pentru întărirea acestuia. Cu acest prilej s-a ajuns la săpături în masivul de cretă“, explică Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța“.
Unele inscripții nu au fost descifrate nici până în ziua de azi
Citiți continuarea în ziuaconstanta.ro
