Kemal H. Karpat, în 1954 Sursă foto Arhivă personală.
RECUNOAŞTERE. De pe băncile şcolilor dobrogene, un tânăr tătar pleca în lume la începutul anilor ’40 cu un geamantan şi cu o mare dorinţă de cunoaştere. După 40 de ani, profesorul Kemal H. Karpat era chemat la Washington pentru a fi consultantul celor mai puternici oameni ai planetei: preşedinţii Statelor Unite ale Americii.
Împlineşte 90 de ani peste trei luni şi trăieşte în străinătate de 72 de ani. Ştie româna la perfecţie. Doar vârsta îl face să vorbească mai greu. „Cum este vremea la Constanţa?“, ţine să afle, de peste Ocean, venerabilul profesor emerit Kemal H. Karpat. Face o pauză, în care parcă auzi fuga imaginilor ce-i trec prin faţa ochilor.
Continuă cu voce scăzută. „Mi-este foarte dor de Dobrogea. Dor de Babadag, dor de nordul Dobrogei, acolo unde am crescut. Chiar ieri am scris un pasaj despre locurile mele natale. M-am născut într-un sătuc de lângă Babadag, Armutlia sau Armutlu se cheamă. Pe turceşte înseamnă «locul cu pere». Dacă închid ochii, îl văd aievea“, mărturiseşte istoricul de talie mondială Kemal H. Karpat.
Numele său, luat după Munţii Carpaţi
Se spune că numele pe care-l porţi îţi influenţează destinul, iar numele pe care îl alegi te poate defini. Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut într-un sat dobrogean, la 15 februarie 1925. Când a terminat cursurile Seminarului Musulman din Medgidia, în 1942, Kemal pleacă la Istanbul, pentru a studia Dreptul. În 1946, cu un an înainte de absolvire, ia o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat.
„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi. Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar.
Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul.
Cunoscut mai întâi în SUA
Prima carte a profesorului Kemal H. Karpat a fost publicată în America, în anul 1959, pe când dobrogeanul avea numai 34 de ani, la editura Princeton. Volumul „Istoria democraţiei în Turcia“, în care descria societatea turcă, avea să fie o lucrare de căpătâi pentru lumea musulmană. Erau 600 de pagini de analiză amănunţită, constituind opera prin care Kemal Karpat s-a afirmat ca un specialist redutabil în politologie. Cartea a schimbat concepţiile Occidentului despre misterele Orientului.
„Eu am fost întâi cunoscut în America. Cartea analiza trecerea Turciei la democraţie, era un studiu amănunţit al vieţii politice şi o critică a sistemului de guvernare. S-a spus că este prima carte care descifrează enigma politicii interne turceşti. Că aşa era socotită – o enigmă. Acea bombă m-a lansat. Am fost pus pe lista neagră. Din fericire, eram deja profesor universitar în America, aveam o poziţie solidă, nu mă puteau atinge decât când eram în Turcia.
New York 1953 Sursă foto Arhivă personală.
Dar nu s-a întâmplat nimic, mai erau oameni cu cap care au gândit obiectiv şi au realizat că eu doresc binele Turciei. Se întâmpla în 1959. Nu-mi vine să cred cât timp a trecut de atunci… Cartea a fost tradusă în turceşte şi încă se mai tipăreşte. Între timp am mai scris 20 cărţi, iar noua carte va fi publicată în curând, având ca tematică Turcia şi Asia centrală“, descrie profesorul Karpat pentru „Weekend Adevărul“.
Chemat la Casa Albă
La începutul anilor ’80, cu o carieră academică de prestigiu şi cu numeroase volume tipărite, profesorul Kemal H. Karpat era deja o somitate în domeniul său. Administraţia de la Washington l-a solicitat să facă parte din echipa de specialişti care să acorde consultanţă preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Jimmy Carter.
„În anul 1980 am fost chemat, împreună cu mai mulţi specialişti, la Casa Albă. Cu un an înainte, izbucnise revoluţia din Iran, în care şahul Mohammad Reza Pahlavi, care era mare prieten al Americii, fusese forţat să abdice, iar ayatollahul Ruhollah Khomeini trecuse la putere. Între timp, se iviseră alte mişcări din Orientul Apropiat şi am fost întrebat de ce se nasc aceste mişcări, care este cauza lor“, îşi aminteşte profesorul Kemal Karpat.
În cartea sa biografică, „Râul care străpunge muntele“ (în turcă, „Dagı Delen Irmak“), tipărită în limba turcă la Istanbul, profesorul Kemal Karpat descrie experienţa de la Casa Albă. Invitat de preşedintele Jimmy Carter să discute despre Orientul Mijlociu şi revoluţia iraniană, politologul a făcut parte dintr-o echipă de specialişti selectaţi de administraţia de la Washington.
„Erau acolo 14 specialişti, pe care îi cunoşteam. Carter, cel mai puternic preşedinte al lumii, preşedintele Americii, a intrat în cameră şi ne-a spus următoarele:
«Noi nu ştim ce se întâmplă în lumea islamică şi în mod special în Iran. Nu prea putem înţelege. Dar noi vrem să întâmpinăm aceste schimbări cu stăpânire de sine. Nu vrem să ne certăm cu lumea islamică, nu avem astfel de intenţii, vrem doar să înţelegem, de aceea v-am invitat.»
Preşedinţii SUA Gerald Ford, Richard Nixon, George Bush, Ronald Reagan şi Jimmy Carter Sursă foto wikipedia.org
Am stat acolo şi am vorbit, fiecare a spus câte ceva. Când mi-a venit mie rândul, am spus următoarele: «După cel de-Al Doilea Război Mondial, centrul Orientului Mijlociu a fost lumea arabă. Astăzi acest aspect se schimbă, aşa cum a fost în trecut, turcii şi persanii vor deveni principalii vectori ai istoriei islamului. Timp de 1.000 de ani, ei au condus această istorie. În ultimii o mie de ani, în primul rând turcii şi apoi persanii au fost cei care au dat direcţie istoriei Islamului; acum, lucrurile reintră în normal».
Bineînţeles că aceste idei ale mele nu au fost pe placul colegilor mei arabi care erau invitaţi la aceeaşi şedinţă“, relatează profesorul Karpat.
Punte între lumea musulmană şi americani
Nu a fost singura dată când cercetătorul originar din Dobrogea a fost chemat la Casa Albă pentru consultări. Şi succesorul lui Jimmy Carter, preşedintele Ronald Reagan, a apelat la sfaturile sale.
„Participam des la Washington, la conferinţe, împreună cu ambasadorii. Am explicat celor mai puternici oameni ai lumii originea protestelor, care erau asemănătoare situaţiei de acum din Siria şi din Irak şi din alte părţi, o răscoală împotriva imperialismului european sau american. Dar nu este o răscoală ca în timpurile vechi, în care conducerea este în mâna câtorva intelectuali, ci în mâna poporului. Sensurile democraţiei, precum egalitatea şi standardul înalt de viaţă, intraseră în popor. Popoarele musulmane nu mai vor să fie conduse de o mână de aristocraţi, oligarhi, ci vor să participe la guvernare“, ne-a argumentat Karpat. De la acele întâlniri la nivel înalt, profesorul Karpat păstrează pe undeva, prin casa din Istanbul, nişte fotografii cu iscălitura lui Carter, Reagan, Bush, Obama.
„Legătura mea cu preşedinţia Statelor Unite ale Americii nu contează prea mult pentru mine. Nu eram colaborator permanent la Casa Albă, nu am mers acolo pentru nume sau pentru faimă. Dar aveau nevoie de experienţa mea şi am vrut să fiu o punte între lumea musulmană şi cea americană“, ne explică el.
„Chiar în anii regimului comunist, profesorul Karpat a sprijinit legăturile României cu Statele Unite ale Americii şi a acţionat pentru obţinerea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România la acea dată“, arăta în iunie 2001 deputatul Sali Negiat, parlamentar din partea Uniunii Democrate Turco-Tătare din România.
„Am învăţat din primii ani foarte bine româna“
Profesorul Kemal H. Karpat are cetăţenie turco-americană şi îşi împarte timpul între cele două reşedinţe din Madison-Wisconsin, SUA şi Istanbul, Turcia. A fost căsătorit cândva, în Turcia, dar nu are copii. Dar legătura cu România este permanentă. De altfel, nepotul său Medeni face naveta între Istanbul şi România, pentru că lucrează aici. Despre anii de şcoală petrecuţi în România, Kemal H. Karpat îşi aminteşte cu acurateţe sentimentele trăite. Educaţia şi erudiţia dovedite din copilărie i-au uimit pe dascăli şi pe colegii săi.
„Toţi cei care mă cunoşteau spuneau: «Acest copil are un viitor strălucit în România». Scriam şi vorbeam foarte bine româneşte. Oamenii îmi făceau complimente spunându-mi: «Tu vei contribui la dezvoltarea literaturii române»“, povesteşte Karpat în cartea sa biografică.
La vârsta de 6 ani. Foto Arhivă personală.
În acelaşi volum, profesorul Karpat detaliază modul în care personalitatea sa s-a format în Dobrogea multiculturală. „Eu am trăit sub administraţie românească, dar în acelaşi timp am fost tot timpul sub influenţa culturii pure şi a comunităţii turco-otomane. Pe de o parte, mi-am însuşit cultura poporului şi a familiei în care trăiam, iar pe de altă parte, am intrat în contact încă de mic cu cultura dominantă a administraţiei politice, şi anume cultura occidentală românească. Deoarece îmi plăcea foarte mult să citesc, răsfoiam orice carte, revistă sau ziar care îmi trecea prin mână, am învăţat din primii ani foarte bine limba română“, povesteşte Kemal H. Karpat.
„Nu mă simt străin nicăieri“
Profesorul care se apropie de un secol de viaţă are nostalgia locului natal. „Întotdeauna mă gândesc cu drag la România. Când am părăsit ţara, într-un fel eram deja format, educaţia mea a fost înfăptuită în şcolile din Dobrogea. Armutlia e la 10 kilometri de Babadag. Acum se cheamă Turda. Era un sat foarte vechi, ca multe din Dobrogea şi din România. A fost menţionat şi de Evlia Celebi, vestitul călător al veacului XVII, care pomeneşte de aşezările pe care le-a cutreierat prin Dobrogea: Babadag, Camber, Başcîi. Acum Camber se cheamă Mihai Bravu, Başcîi este Nicolae Bălcescu… Atunci, 90% din populaţia Dobrogei era turcă. Aşa este soarta lumii. Nimic nu e permanent, deşi noi vorbim ca şi cum vom fi permanenţi. Totul se schimbă. Ne luptăm contra eternităţii“, gândeşte cu voce tare Kemal Karpat.
Turda (Armutlia sau Armutlu) – satul de lângă Babadag unde s-a născut Kemal H.Karpat Foto George Şchiopu Sursă foto orasul-tulcea.ro (…)
Cercetător la Harvard
Numele: Kemal H. Karpat Data şi locul naşterii: 15 februarie 1925, Armutlia (astăzi Turda, comuna Mihai Bravu). Studiile şi cariera: În 1942, absolvă Seminarul Teologic Musulman din Medgidia. La finele anilor ’40, absolvă Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul şi obţine titlul de Doctor în drept public şi politic la Universitatea din Istanbul. În 1950 pleacă în SUA, unde ia masterul la Universitatea din Washington. Îşi începe cariera academică, din postura de asistent universitar (1950-1953). Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967). Este cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie, în 2003, la vârsta de 80 de ani şi cu titlul academic de „distinguished professor“. În 1972 este cercetător la Centrul pentru Studii Internaţionale de la Universitatea Princeton. Locuieşte în: Madinson, SUA şi Istanbul, Turcia.
Vă invităm să citiți articolul integral aici: adev.ro/ngjacb
Un articol de Sinziana Ionescu, publicat în data de 13 decembrie 2014.
