Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: Dacă nu simplificăm studiul Matematicii în școală, o să ajungem la 68% sub nota 5. Mai bine mai simplu pe înțelesul tuturor, decât complicat pentru 5 elevi din clasă

0
501
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Naționale ANCLP 2024, care s-a desfășurat pe 2 martie la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, având ca tematică „Rolul și locul învățământului preuniversitar pedagogic în profesionalizarea carierei didactice pentru educație timpurie și învățământ primar din perspectiva noilor specializări și a colaborării cu facultățile de profil din țară“.
Ioan Aurel Pop, cele mai importante declarații la conferința anuală a Asociației Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România:
  • V-am văzut acum câțiva ani, când erați în primejdie, cum v-ați apărat statutul de licee pedagogice sau școli normale cum se numeau în vechime. […] Cine face aceste școli pătrunde în elita intelectuală. Școala noastră este în suferință. Daca urmărim date recente, faptul ca 58% din elevii de clasa a VIII-a n-au reușit să obțină nota trecere la matematică… 58% dă de gândit. Multe lucruri înseamnă că nu sunt bune și materia înseamnă ca nu e bună. Dacă nu simplificăm studiul matematicii în școală o să ajungem la 68% sub nota 5. Mai bine mai simplu pe înțelesul tuturor, decât complicat pentru 5 elevi din clasă.
  • Lucian Blaga are o poezie care se numește „Trei fețe”. „Copilul râde, înțelepciunea și iubirea mea e jocul“. Tot ce am să vă spun să-l puneți sub semnul jocului. Micuții au nevoie de joc și chiar lucrurile serioase trebuie făcute sub semnul jocului, așa spun psihologii.
  • Când vine vorba de istorie la clasele mici, de obicei oamenii strâmbă un pic din nas. Disciplina istorie e considerată în general plicticoasă, neatractivă, fiind percepută drept o înșiruire de date și fapte. Dacă învățătorul nu face decât să confirme percepția printr-o atitudine prea severă de zbir al memorării, prin cerințe nefirești față de elevi, atunci respingerea acestei materii e și justificată. Ce ar fi de făcut? Oare nu cumva a trecut timpul raportării noastre la trecut? Trăim în plină epoca contemporană foarte dinamică, vedem „Harry Potter” sau „Stăpânul inelelor”, ne invadează neomarxiștii și anulatorii culturii într-o epocă în care lăsăm copiii, probabil, să își aleagă sexul sau genul. Oare nu ar trebui să ne trăim clipa? Carpe diem. Să nu ne lăsăm amăgiți de aceste informații care ne bombardează și care sunt în cea mai mare parte contrafăcute. Sigur că există forțe care doresc un control asupra evoluției lumii. Unii zic că prin AI, dar trecutul nu e mort, zicea cândva Paul Valerie – și nu a fost niciodată mort. Trecutul cuprinde experiența de viață a omenirii, dacă îl excludem, ne privăm de tot ce s-a întâmplat în această lume.
  • Cum să-i facem noi pe copii sa fie atrași de cunoașterea trecutului? Copiii au nevoie de poveste și atunci multi vor zice că e imposibil. Ba e posibil cu har. Dacă învățătorul are har și dacă și-a ales meseria din drag pentru copii și pentru cunoaștere, atunci totul merge de la sine. Copilul vine cu o zestre și cu întrebări sau poate nu vine cu nimic pentru că părinții sunt ocupași, bunicii încă tineri și la serviciu. Și atunci profesorii trebuie să îi învețe scrisul și cititul. Gândiți-vă la misiunea de a-i învăța scrisul, cititul și socotitul, dar ei trebuie să dobândească și simtul spațiului și al timpului și de multe ori simtul acesta se dobândește mai greu decât cititul, scrisul și socotitul.
Continuarea, pe edupedu.ro


piese-auto-mangalia.ro

lensa.ro


Leave a Reply