Cu 102 ani în urmă, la 3 aprilie 1916, fix la ora 5 după-amiază, se redeschidea Cazinoul din Constanţa. Lume multă şi aleasă, scria Sirena, curierul sezonului la Constanţa. Şi continua:
„O impresie deosebită a făcut vizitatorilor felul în care se înfăţişează localul. În urma măsurilor luate de noua direcţiune, totul se prezintă în sezonul acesta în condiţiuni mai bune ca în trecut. Curăţenia şi gustul şi-au dat mâna ca să facă din Cazin un splendid local de distracţie. Fiindcă deocamdată jocul de bulă nu funcţionează, sala rezervată de obicei acestui joc a fost prefăcută într-o imensă sală de consumaţiune, amenajată cu multe sacrificii. Această măsură excelentă remediază neajunsul faptului că, din pricina timpului cam răcoros, numeroşi vizitatori ai Cazinului nu se pot folosi de terasă. Barul american de asemenea şi-a schimbat radical înfăţişarea, introducându-se numeroase inovaţiuni, care te fac să crezi când intri într-însul că te afli într-un local de lux al cine ştie cărui mare oraş european. În marea sală de consumaţiune cântă orchestra artistului Emilian Gheorghiu, care de la primele bucăţi executate a atras în chip deosebit atenţiunea publicului.
S-au cântat bucăţi din repertoriul clasic şi din cel modern, cu o artă desăvârşită. Elementele din care e alcătuită această orchestră, în special violoncelul, sunt excelente. Acela care a făcut senzaţie însă este însuşi conducătorul al cărui arcuş minunat vrăjeşte pe ascultători. Deşi încă tânăr, de curând eşit din conservator, el nu este un necunoscut. Cu ocaziunea audiţiilor muzicale ale conservatorului, toate gazetele bucureştene au vorbit de dânsul cu mari laude. Temperamentul de care dă dovadă şi tehnica lui desăvârşită fac din tânărul Emilian Gheorghiu un artist în toată puterea cuvântului. Direcţiunea alegându-l a avut o mână fericită. Seara după masă, în sala de spectacole au fost proiecţiuni cinematografice la care a asistat un public numeros”. (Sirena, curierul sezonului la Constanţa, anul l, nr. 2, 4 aprilie 1916, p.1).
În alt loc, aceeaşi publicaţie descria felul abonamentelor şi taxelor de intrare în cazino:
„1. Se vor elibera bilete deosebite pentru abonamente sau intrări în sala cercului de sus şi pentru abonamente sau intrări în restul saloanelor cazinului şi pe terasă.
2. Biletele de abonament pentru sala cercului vor da dreptul de intrare în toate saloanele cazinului, în afară de sala de teatru.
3. Biletele de abonament pentru terasă nu vor da dreptul de intrare nici în sala de teatru, nici în sala cercului.
4. Oricine poate dobândi un bilet de abonament pentru terasă, cu condiţia să fie bine îmbrăcat şi să se poarte cuviincios.
5. Spre a obţine un bilet de abonament pentru sala cercului, trebuie mai întâi a obţine câte un bilet de intrare provizoriu în primele două zile, după care interval comitetul poate elibera cartea de abonament sau o poate refuza.
6. Cărţile de abonament pentru cerc sunt valabile pentru o familie compusă din trei persoane şi copii.
8. Membrii Jockey-Clubului din Constanţa sunt scutiţi de taxele de intrare şi abonament în tot interiorul cazinului, afară de teatru, fiind consideraţi ca făcând parte din cercul cazinului.
9. Membrii Jockey-Clubului din Constanţa vor fi nevoiţi a legitima calitatea lor. Spre a putea avea intrare liberă, vor fi nevoiţi însă la cerere a arăta carta lor de abonament. Fiecărui membru al Jockey-Clubului i se va elibera o carte personală pentru intrare în cerc, o altă carte personală pentru soţie tot pentru cerc şi o carte de abonament pentru intrările pe terasă. Ofiţerii plăteau intrările pe jumătate, afară de intrarea în cazin“ (idem, p. 3).
La începutul lunii aprilie 1916, legat de redeschiderea cazinoului sau de pregătirile pentru război ale României, în Constanţa se aflau înregistraţi ca vizitatori la hotelul Palace Constantin Mille, deputat de Bucureşti, prinţesa Bibescu, dna. Filotti, Al. Budişteanu, procuror general, avocatul Rosenthal, avocatul Pantazzi. Omul de ştiinţă Ion Borcea şi actorul Tomasian, la hotel Grand, pictorul Nicolae Vernescu, la hotel Regina.
Mai erau mulţi demnitari turci care semnau în registrul hotelului cu aristocraticul „bey“.
În zilele de 10 şi 12 aprilie, ultima fiind chiar Ziua Paştelui, debuta pe scena Cazinoului baletul rus avându-l ca solist pe Troyanowski, regele balalaicei”.
Vă invităm să citiți continuarea articolului în ziuaconstanta.ro. Autor: Aurelia Lăpușan.
