Din patrimoniul municipiului Mangalia – Episodul 2: Bunuri patrimoniale dispărute

DIN PATRIMONIUL MUNICIPIULUI MANGALIA – Episodul 2

BUNURI PATRIMONIALE DISPĂRUTE DIN MANGALIA

Monumentul Eroilor Dobrogeni

“Monumentul Eroilor Dobrogeni” a fost ridicat de Societatea demobilizaților de război, ȋn fosta “Piață a Eroilor” din Mangalia, inaugurarea făcându-se la data de 20 august 1927. La originea ridicării statuii a fost “intenția lui Nicolae Iorga de a cinsti pe generalul Rasoviceanu și pe soldații acestuia. Comandantul Regimentului 9 Vânători, una din cele mai cunoscute unități de luptă românești ȋn Primul Război Mondial, a contribuit decisiv la obținerea victoriei de la Mărășești.” – extrase din “Mangalia ȋn paginile vremii”, Aurelia si Stefan Lăpușan.

”Monumentul Eroilor Dobrogeni” aflat ȋn “Piața Eroilor”, ȋn perioada 1927÷1947

“Monumentul Eroilor Dobrogeni” ȋnfățișa un soldat cu o pușcă ȋn mâini, “aplecat ȋntr-un elan năvalnic, cu baioneta armei ȋnainte. Imaginea sa amintește de celebra pânză a lui Nicolae Grigorescu, “Atacul de la Smârdan”, prin poziția atât de sugestivă a corpului.” – extrase din articolul “<<Unde și când a dispărut “Monumentul Eroilor Mangaliei”?>>, Emil Corneliu Ninu,  publicat ȋn “Arma Pontică” nr.9/decembrie 2011 și “România eroică” nr.4/decembrie 2013-.

Nu se cunoaște cu certitudine autorul statuii, dar este atribuită lui Ion Jalea (n. 19.05.1887, Casimcea, Tulcea – d. 7. 11.1983), datorită asemănării cu “Monumentul  soldaților români morți ȋn captivitate ȋn Germania”, realizat de sculptorul dobrogean, dezvelit ȋn Franța, la Lorena, ȋn anul 1923.

<<…Monumentul Eroilor Dobrogeni, cunoscut și sub numele de “Monumentul Soldatului Necunoscut” reprezintă un soldat cu pușca ȋndreptată spre sud-est, un monument ce se remarca prin echilibrul de esență clasică al compoziției.>> – “Callatis, legenda Mării Negre (XIV), Mangalia, vârsta de aur: Patrimoniu cultural”, Silvana Cojocărașu-.

După anul 1947, comuniștii au dărâmat monumentul. Se bănuiește că statuia, fiind din bronz, a fost topită.

”Piața Eroilor” din Mangalia interbelică, cu “Monumentul Eroilor Dobrogeni”.

“Piața Eroilor” din Mangalia, unde era amplasat monumentul, se afla ȋn primetrul cuprins astăzi ȋntre Hotelul IGAF, al M.Ap.N.-ului (finalizat ȋn anul 1947), Sanatoriul Balnear Mangalia, Pavilionul A (inaugurat la 1 iulie 1960) și Geamia “Esmahan Sultan (1575).

Subfiliala Mangalia a Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria” a demarat ȋn anul 2015 o acțiune de strangere a unor fonduri pentru reconstruirea “Monumentului Eroilor Dobrogeni”.

Monumentul “Dr. Constantin Șt. Motăș” 

Bustul doctorului Constantin Motăș a fost dezvelit la data de 16 iulie 1933, ca un semn de recunoștință pentru contribuția pe care a avut-o la ȋnflorirea socială, culturală și urbanistică a comunei Mangalia.

Constantin Ștefan Motăș (n. 1869 – d.1931), ȋmpreună cu Alexandru Ciucă și Paul Riegler, a făcut parte din echipa care a descoperit vaccinul antiholeric.

Prof. dr. Constantin Șt. Motăș a ocupat următoarele funcții: director al Școlii Superioare de Medicină Veterinară (1919÷1921), primul decan al Facultății de Medicină Veterinară din București (1921÷1926), director al Institutului “Louis Pasteur” din București, președinte al Asociației Medicilor Veterinari din România.

Prof. dr. Constantin Motăș a luptat ȋn al II-lea Război Balcanic, fiind decorat cu medalia “Meritul Sanitar”, clasa I, pentru Campania din anul 1913.

Pescăria, Monumentul “Constantin Ștefan Motăș” și vechiul far din Mangalia interbelică.

Prof. dr. Constantin Șt. Motăș alesese comuna Mangalia ca loc de odihnă și recreere. El ȋși construise o casă ȋn capătul de nord al falezei din Mangalia, ȋn apropierea Bisericii Grecești (azi, pe locul Bisericii Grecesti “Sfântul Nicolae” se află vilele de protocol). Ȋn anul 1956, comuniștii au darâmat Biserica Grecească, toate casele aflate ȋn apropierea falezei și Monumentul “Dr. Constantin Șt. Motăș”.

Aleea Farului – vedere din sud.

Statuia cu bustul profesorului doctor Motăș a fost recuperată din beciul primăriei și, prin grija doamnei cercetător Florica Cruceru, director al Muzeului de Artă din Constanța (1961÷1984), a fost transferată la Facultatea de Medicină din București, unde s-a ȋnființat Muzeul “Constantin Motăș”.

Ȋn memoria ilustrului doctor Motăș, unei stăzi din Mangalia i s-a dat numele său. Strada Doctor Motăș este delimitată la est de Strada Mihai Eminescu și la vest de părculețul de joacă pentru copii, aflat lângă patiseria “Peach Pit”, de pe Șos. Constanței.

“Pescarușul” din sensul giratoriu mare al Mangaliei.

Marele sculptor Constantin Lucaci (n. 7 iulie 1923, Bocșa, Caraș-Severin – d. 20 iulie 2014), considerat “părintele fântânilor cinetice” din România, laureat al “Premiului Herder” al Universității din Viena, ȋn anul 1984, a ȋmbogățit patrimoniul orașului Mangalia cu lucrarea “Pescaruș”. Realizată din oțel inoxidabil, lucrarea, amplasată ȋn sensul giratoriu din apropierea Casei Tineretului din Mangalia, devenise un modest simbol al orașului.

Sensul giratoriu de lângă Casa Tineretului din Mangalia, in anul 2014.

La câteva luni de la trecerea ȋn neființă a marelui artist Constantin Lucaci, “Pescărușul”, micul simbol al Mangaliei, a fost desființat. Templul roman construit din beton, piatră și marmură albă, realizat ȋn anul 2015, pe locul unde se afla statuia din inox, a făcut parte din proiectul “Callatis – Istorie la malul Mării Negre”. Până aici, “toate-s bune și frumoase”, doar că “Pescărușul” renumitului sculptor și profesor de sculptură Constantin Lucaci a dispărut!

”Pescărușul” din sensul giratoriu, ȋn anul 2010.

Odată cu “Pescărușul” au dispărut și florile și palmierii care ȋncântau ochii localnicilor și turiștilor. Să sperăm ca statuia nu a fost dată la fier vechi și poate că, ȋn viitorul apropiat, factorii decizionali din Primăria Mangalia vor găsi un alt amplasament pentru aceasta!

Templul rotund aflat ȋn lucru, ȋn august 2014.

“Stelele de Mare” ale Mangaliei

La data de 05.10.2015, pe Aleea Teilor din Mangalia, lucrătorii Societății Comerciale RECON & DOJE S.R.L. din București au ȋnceput lucrările de modernizare a falezei. Cum era și normal, ȋn prima fază s-au demontat covorul asfaltic și trotuarele vechi. Odată cu acestea, au fost demontate și “Stelele de Mare”, plăcile lucrate ȋn mozaic, pe care sunt ȋnscrise numele artiștilor români și străini care au fost prezenți, de-a lungul timpului, la Festivalul “Callatis”.

Indiferent cum s-au numit: “7 zile și 7 nopți” (1998), Festivalul “Callatis” (2000), “Festivalul Mangalia” (2010) sau “Callatis Summer Fest 2013”, spectacolele desfășurate pe scena plutitoare “Scoica” (unică ȋn Europa de Est) au atras, seară de seară, zeci de mii de spectatori și sute de mii de telespectatori! Din anul 2000, când Festivalul a fost ȋnregistrat la International Federation of Festival Organizations, Mangalia devenise “Capitala Divertismentului Estival”, intrând “ȋn topul preferințelor turiștilor și a investitorilor”.

Aleea Stelelor de mare, ȋn anul 2014.

Din anul 2000, Aleea Teilor a fost supranumită “Aleea Stelelor de Mare”, iar Festivalul “Callatis” devenise “un brand național și international”!

O parte din dalele “Stelelor de Mare” din anul 1999 reamplasate ȋn Portul Turistic Mangalia.

La fiecare ediție a Festivalului “Callatis”, artiștii participanți primeau câte o placă lucrată ȋn mozaic, cu numele și anul desfășurării spectacolelor, inscripționate ȋn mijlocul unei stele. Aceste plăci erau ȋncastrate ȋn trotoarele de pe Aleea Teilor. Astăzi, vorbim despre Festivalul “Callatis” și despre “Aleea Stelelor de Mare” la timpul trecut, iar din scena plutitoare a mai rămas doar șlepul.

Dalele “Stelelor de Mare”din anul 2011 reamplasate ȋn Portul Turistic.

Doar 9 dale cu “Stelele de Mare” din anul 1999 și 6 din anul 2011 au fost reamplasate ȋn Portul Turistic! Celelalte…?!

Ȋntr-un interviu acordat jurnalistei Maria Ionescu, pentru “ordinea.ro”, la data de 27.09.2016, viceprimarul Mangaliei, domnul Dragoș Angelescu, afirma următoarele: “Ȋn ce privește dalele, ȋncercăm ca ȋn această iarnă să le montăm. Dacă va fi iarnă grea, credem că până la primavara viitoare vor fi montate… Știu, aceste stele ar fi trebuit să se afle ȋntr-un loc care acum este un șantier. Dar după terminarea lucrărilor vom putea să comemorăm monștrii sacri ai neamului românesc!”.

“I-auzi brâul, trece râul/ și mândruța, potecuța…”! Ȋn ce an? Dar cu artistii in viata, care vor să-și vadă “Stelele de mare”, cum rămâne? Mai sunt, oare, toate dalele ȋntregi? Festivalul “Callatis” se va organiza anul acesta?

Iată câteva ȋntrebări la care cineva trebuie să răspundă!

Marin Tănase, 14.03.2017.

---