Istoria cozonacului, pâinea ȋmbogățită, de la Egiptul antic la Europa.
Cozonacul este desertul tradițional românesc de Paște si Crăciun. Procedeul de obținere a cocăi cozonacului are la bază drojdia de bere. Cozonacul este de fapt o pâine ȋmbogățită cu tot felul de ingrediente: ouă, cacao, rahat turcesc, nuci, stafide, susan, esențe de vanilie și rom etc.
Drojdia a fost folosită pentru dospirea aluatului ȋncă din antichitate. Cercetările arheologice efectuate ȋn nord-estul Africii, ȋn Egipt, au scos la iveală cuptoare de copt și desene cu acestea de acum 4.000 de ani. Descoperirile făcute i-au determinat pe istorici să-i considere pe egipteni ca fiind primii care au folosit drojdia ca ferment pentru dospit pâine. Ei ȋndulceau pâinea cu miere de albine.
Ȋn Grecia Antică, unde ajunsese drojdia din Egipt, se producea așa-numitul “PLAKOUS”, un fel de pâine ȋndulcită cu miere și presărată deasupra cu nuci mărunțite.
Romanii au luat drojdia de bere de la greci. Ei au ȋmbogățit rețeta de producere a cozonacului, adăugând ouă, unt și fructe uscate. Romanii produceau “LIBUN”, un cozonac de mici dimensiuni și “PLACENTA”, cozonac cu brânză, stafide și alune. [De la “placenta” romană vine cuvântul românesc “plăcintă”.]
De Crăciun, italienii produc “PANETTONE”, un cozonac de formă rotundă și ȋnaltă, iar de Paște fac “COLOMBA PASQUALE”, cozonac cu glazură de migdale.
Ȋn anul 1718, ȋn Marea Britanie (unde se produceau cozonaci ȋncă din sec. al XIV-lea), a apărut o rețetă de cozonaci, ȋntr-o carte de bucate, ȋn care se indica folosirea unui vas alungit pentru coacere ȋn cuptor. Această formă pentru cozonaci s-a transmis până ȋn zilele noastre.
Ȋn sec. al XIX-lea, ȋn Franța, se producea cozonacul numit “LE GATEAU”.
Bulgarii fac un cozonac numit “KOZUNAK”.
Ȋn toată Europa, cozonacul este considerat al treilea fel de mâncare, ca desert, din sec. al XIX-lea.
Fiecare popor și-a consacrat felul său de cozonac.
Noi, românii, am moștenit cozonacul de la ȋnaintașii noștri daci, care l-au preluat de la greci.
Cozonaci scoși din cuptor.
Ȋn principiu, rețeta pentru cozonacul românesc are următoarele ingrediente: făină, drojdie, lapte, zahăr, ouă, unt la care se aduagă, ca umplutură, cacao, rahat turcesc, nuci, alune, brânză dulce, esențe etc. Ȋn unele zone ale țării, se adaugă coji rase de lamâie și portocale. Ca forme, cozonacii se fac rotunzi sau drepți, simpli sau ȋmpletiți.
La noi, ȋn România, se fac cozonaci pufoși și crescuți nu numai de Paște și Crăciun, ci și la nunți, botezuri, ȋnmormântări, zile onomastice s.a.
Ȋncepând din anul 2013, la Crainici, ȋn județul Mehedinți, se organizează “FESTIVALUL COZONACULUI”, care tine două zile.
[Crainici este un sat ȋn comuna Bala din județul Mehedinți, Oltenia.Populația satului era ȋn anul 2002 de 444 locuitori (conform Wikipedia).Crainici se află la o distanță de 62 Km de Drobeta-Turnu Severin.]
Pe data de 25 aprilie 2016, ȋn municipiul Alexandria, Primăria a organizat a VIII-a ediție a concursului “CEL MAI BUN COZONAC DE CASĂ”. La acest concurs, la care câștigătorilor li se inmânează premii constând ȋn obiecte de uz casnic, pot participa doar alexăndrenii. Primăria Alexandria organizează anual acest concurs, ȋnaintea sărbătorilor Pascale.
[Alexandria este reședința județului Teleorman și avea o populație de 45.434 de locuitori, conform recensământului din anul 2011 (de la Wikipedia). Municipiul Alexandria se află la o distanță de 88 Km de București.]
Ȋn anul 1841, ȋn Moldova, Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi au scos o carte de bucate intitulată “TREBI GOSPODĂREȘTI”, ȋn care erau “200 rețete cercate de bucate, prăjituri, și alte trebi gospodărești”. Ȋn această carte de bucate apare prima rețetă de cozonaci.
Ȋn anul 1871, Ecaterina Steriady a publicat cartea de bucate “BUNA MENAJERĂ”, ȋn care era și o rețetă de cozonaci. Ca noutate, Ecaterina Steriady a introdus ȋn compoziția cozonacului “răzătură de lamâie, 10 dramuri de apă de flori și un păhărel de rom”, pe lângă celelalte ingrediente cunoscute.
Ȋn <<“Adevărul literar și artistic”, an XII, nr.649, 14 mai 1933>>, Păstorel Teodoreanu a publicat o rețetă de cozonac ȋn care, la ingrediente, a adăugat un pahar de rom alb, un baton de vanilie și 3-4 păhărele cu vin. La sfârșitul rețetei, el ȋndruma gospodinele să facă de cu seara pregătirile și “să se apuce de treabă cu noaptea ȋn cap”, deoarece “pentru fabricarea cozonacilor trebuiesc socotite 12 (douăsprezece) ore”.
Rețetă pentru cozonac dobrogean:
Ingrediente: 1,5 Kg. făină; 6 ouă; 2 pliculețe de drojdie; 500 g zahăr; 500 ml lapte; 100 ml ulei; 2 pliculețe zahăr vanilat; esențe (rom, vanile, lamâie); rahat turcesc; nucă; stafide; 3 linguri cacao.
Cozonaci produși la Brutăria “KOSOVARI”, pe b-dul 1 Decembrie 1918, din Mangalia.
Cozonaci produși la Patiseria “LA MELIA”, în Piața Centrală din Mangalia.
Ȋn Mangalia, se produc cozonaci ȋn mai multe patiserii:
Brutăria “Kosovari”, pe b-dul 1 Decembrie 1918.
Patiseria “LA MELIA”, lângă Piața Centrală.
Patiseria “Amina Bakery”, la Piața Sud (Gheorghiță).
Patiseria “Spic de grâu”, pe Strada Rozelor.
Patiseria SC CRALEX FOOD SRL, pe Strada Oituz.
Pe lângă cozonaci, de sărbători se servesc băuturi răcoritoare, vinuri și băuturi spirtoase.
Ȋn Dobrogea se comercializează diferite sortimente de vinuri, printre care, evident și vinurile dobrogene “Murfatlar”și “Babadag”.
Vinuri dobrogene.
Ȋn Mangalia, pe strada Teofil Sauciuc Săveanu există Magazinul de Vinuri “La Casa Moșului”. Doamna Cristina MILITARU, administrator, cu amabilitate, mi-a descris sortimentele de vinuri de Babadag pe care le comercializează.
Restaurantul Autoservire și Magazinul de Vinuri “La Casa Moșului”.
Sortimentele de vinuri oferite clienților, sunt:
- Cabernet Roze de Babadag;
- Aligote Arida de Babadag;
- Merlot Roșu de Babadag.
Vinurile se livrează atât din butoaie, cât și la sticle ȋmbuteliate. Ȋn butoaie sunt ținute vinurile Alb demisec și Roze demisec.
Vinuri de Babadag ȋn sticle ȋmbuteliate.
Butoaiele cu vinuri de Babadag.
Restaurantul Autoservire, de la “La Casa Moșului” oferă clienților meniuri diversificate, printre care se află și delicioasa ciorbă de burtă.
Pe strada Matei Basarab, se află “CRAMA MURFATLAR”. Cu amabilitate, administratorul magazinului, domnul Adrian ROȘU, mi-a prezentat băuturile pe care le comercializează.
De la intrare, ochii ȋti sunt atrași de mai multe feluri de sucuri: mere și vișine, struguri și vișine, mere și afine, struguri și cătină.
Ca sortimente de vinuri, “CRAMA MURFATLAR” oferă clienților:
- De la Vinăria Ostrov: Merlot Demisec, Cabernet Roze, Chardonnay;
- Vinuri alb și roze de la Murfatlar;
- Vinuri alb și roșu de la Casa Panciu;
- Vinuri alb și roșu de la Cotnari.
De Crăciun, românilor nu le lipsesc de pe mese tradiționalii cozonaci și sticlele cu sucuri și vinuri.
Surse de documentare:
Site-urile: “Festivalul cozonacului din Muntii Mehedinti-Radio Oltenia Craiova”; “Festivalul cozonacilor din Muntii Mehedinti”; “ISTORIA COZONACULUI. Cum se PREPARA in ANTICHITATE”; “Cozonac-Radio România Oltenia Craiova”; “Cozonac Dobrogea/Desprecopii.com-Comunitatea desprecopii”; “Cozonac ardelenesc cu cremă de nucă’; aprilie 2015 Archives; WIKIPEDIA.
Autor: MARIN TĂNASE, Vineri, 23 decembrie 2016.
