Am fost multă vreme, pînă la adînci tinerețe, un romantic tîrziu, suferind de naivitate în formă continuată. Am avut o relație ciudată, cu o telefonistă. M-am îndrăgostit de ea, așteptînd o legătură cu Beiușul, unde aveam un unchi mort ulterior.
Cînd am auzit-o pe Cerasella psalmodiind, „Beiușșsule, cabina dooi!”, m-au trecut fiori inestetici care mi-au închiriat toate zona inghinală! Am revenit la telefoane, a doua zi, a treia zi, și cu fiecare liturgică vocativă, plecată din gurița în formă de inimoară, cu probleme sistolice, sporea adrenalina și, să mor io dacă nu, cînd a rostit: „Teiușșș, nu rășspunde, Teiușșșule, așteptați, reveniți înapoi?”, am entrat într-o erecțe necontrolată, transformată în priapism cam două zile, cînd am stat în casă și m-am ocupat de problemă și dușșuri reci, ca s-o citez și s-o tratez.
M-am mutat la ea, după ce am mai efectuat un „Beiușșșule, ai cabina 1!” și „Piteștiul, la 3, cine e Corneluș?”, apoi i-am dus un buchet de garoafe, cu gladiole, primite de la un vecin, împletitor de coroane mortuare, flori proaspete, de la un decedat matinal, încă mai mirosea.
Am cucerit-o pe telefonista Cerasella, cu sinceritate și botanică. Nu avea cărți în casă, decît o carte de telefoane a județului Vîlcea și ca să îi fac o plăcere respectivă să-și amintească Vîlcea, am îmvățat pe di rost, literile M,N,P și W, unde se încheia, cu Wultur Petrică 12242.
Ne-am despărțit subit: Venisem la ia să-i recit litera D și am prins-o în flagrant cu directorul poștei, care tocmai îi lipea un timbru.
Nu am mai vorbit cu Beiușul. Mi-au instalat telefon și vorbeam de acasă. Vocea ei nu am mai auzit-o, în schimb am cunoscut o fată 9, minunată, de la chefereu, caseriță. Păstrez și acum “Mersul trenurilor”, relicvă a unei iubiri spasmodice.
De rezbunat, tot m-am rezbunat: m-am dus la poștă, la telefoane, la gemulețul Cerasellei și privind-o fix, așa cum ierea cu doo căști uriașe pe auricule, i-am spus, de s-a auzit în stradă: “Beiuș-Oradea, tren persoane, 18,50 de la linia 2-a. Sos. Oradea 20,00. Adio, curvă pttr!”
A fost frumos. Păstrez cele două cărți lîngă “Solenoid” de M. Cărtărescu. Am ajuns cu memorarea pe dinafara lui Mircea, la pag. 8. E greu, sunt deja în vrîstă.
MN: Scrierile spumoase, caricatural-acide ale Maestrului clujean al umorului, Cornel Udrea, publicate de Mangalia News, pot fi re/văzute AICI: https://bit.ly/2Rlmtsu.
Mangalia News, 04.12.2022.