Diferenţa foarte mare dintre rata de contractare a fondurilor europene şi cea a absorbţiei efective a acestor bani, la nivelul ţării noastre, este îngrijorătoare şi evidenţiază o slabă capitalizare a economiei din România, poate şi o maturitate managerială scăzută, dar şi o lentoare a implementării acestor proiecte, este de părere Florian Marin, expert fonduri europene.
Domnia sa a declarat, ieri: “Un alt risc pe care îl văd ca fiind extrem de important, atunci când vorbim despre fonduri europene, vizează dezangajarea la final de an. Avem programe operaţionale cu absorbţie efectivă de 16-17%. În plus, 2017 a fost anul în care s-a demarat, efectiv, implementarea cadrului programatic, ori toate aceste programe au fost gândite pe şapte ani şi nu putem pune presiune pe autorităţile de management să aplice într-un an cât alţii în trei, când noi am început cu foarte mare întârziere. Din acest motiv subliniez că trebuie să fim foarte atenţi la suprapunerea perioadelor de programare. Am avut un eşec cu perioadele 2007-2013, 2014-2020, haideţi să nu îl mai repetăm.
Totodată, un element pozitiv, aş putea spune, ţine de site-ul Ministerului Fondurilor Europene, care în actuala variantă este mult mai coerent, prezintă informaţia într-un mod mult mai detaliat, ceea ce în trecut nu se întâmpla şi cred că asta este important pentru analiza impactului fondurilor europene la nivel macroeconomic. Un alt risc, care s-a menţinut şi se menţine de la o perioadă de programare la alta, vizează canibalizarea surselor de finanţare. Mai exact, în continuare finanţăm aceleaşi intervenţii şi din surse naţionale şi din surse europene, ceea ce afectează efectul de multiplicare a acestor resurse şi nu doar. Cred că astfel de situaţii ar trebui evitate pentru că aceste fonduri europene sunt gândite într-un set de principii pe care statul român le neglijează, cu sau fără ştiinţă, iar asta nu este o critică la adresa Ministerului Fondurilor Europene, pentru că nu el face absorbţia, ci şi întregul guvern şi inclusiv noi, privaţii, şi cumva am neglijat anumite principii care ne vor costa pe viitor”.
În plus, expertul a mai precizat că este important să abordăm şi subiectul legat de facilitarea accesului la fonduri europene, explicând că nu există doar bariere birocratice, ci şi una reprezentată de posibilitatea aplicării unui proiect dacă ai un credit bancar, dacă ai un imobil grevat de o ipotecă.
În acest context, domnul Florian Marin a menţionat: “Acum nu se poate asta şi vedem că mulţi cumpără terenuri şi imobile prin credite bancare şi nu le putem utiliza în proiecte finanţate din POR, de exemplu. Există suspiciuni în ceea ce priveşte riscul recuperării investiţiei, dar sigur poate fi gestionat în interiorul unui ciclu de viaţă al unui proiect şi aici mă refer la posibilitatea ridicării ipotecii până la prima cerere de rambursare sau până la contractare, aşa cum se întâmplă şi pe alte programe care nu intră sub Politica de Coeziune. Consider că ar trebui să discutăm pe marginea acestui subiect şi să eliminăm această barieră”.
Un alt element extrem de important vizează diferenţele dintre plăţile realizate de beneficiari şi absorbţia efectivă, susţine Florian Marin, adăugând: “Discutăm despre plăţi efectuate către beneficiari, care stau cu banii în cont şi care nu implementează proiectele, ceea ce afectează fără doar şi poate întreg sistemul. Câteva recomandări care vizează viitoarea perioadă de programare: codurile sectoriale – observăm că accesul la resursele europene a fost diferit pentru fiecare sector. Există sectoare economice bine capitalizate, mature din punct de vedere managerial care sunt mult mai uşor de finanţat decât altele şi având în vedere că avem sectoare economice importante, din punct de vedere strategic, pentru economia naţională, poate că ar fi bine ca pe viitor să avem coduri sectoriale prin care să finanţăm explicit un sector sau altul.
Citiți articolul integral pe bursa.ro/conferinta-fondurile-europene