EVZ.RO: Christine Lagarde, directorul FMI, a făcut vâlvă pe rețeaua de socializare românească cu o declarație ce a produs șoc și neliniște. „Bătrânii trăiesc prea mult și este un risc pentru economia globală, trebuie făcut ceva”, a spus Lagarde referindu-se la riscul de longevitate, una din temele principale ale Fondului Monetar Internațional în ultima perioadă.
Ruptă din context, declarația (făcută cu peste un an în urmă) a fost exploatată și interpretată în fel și chip atât de unele publicații din presa internațională, cât și de utilizatorii rețelelor sociale. La noi, știrea trunchiată a început a fi dezbătută sâmbătă pe facebook. Majoritatea opiniilor, unele extrem de virulente, arată că mesajul recepționat a fost de genul: Christine Lagarde și FMI vor exterminarea bătrânilor, pentru ca statele să nu le mai plătească prea mulți ani pensiile!
Problema e mult mai amplă și de-a dreptul serioasă pentru a o trata la nivelul de ”șoc și groază!”, deși informația a declanșat aceste sentimente în rândul cititorilor.
Problema îmbătrânirii populației, creșterea speranței de viață a oamenilor, este în dezbaterea FMI de mai mult timp. Este o problemă care reclamă soluții pe termen lung, căci se preconizează că bugetele statelor nu vor putea susține pensiile în raport cu ceea ce produce populația activă.
În intervenția ei, Christine Lagarde a spus că va cere guvernelor să se gândeacă serios la faptul că se află în fața unor probleme de risc pentru viitor și că trebuie să găsească soluții viabile pentru contracararea unui colaps financiar.
Ea a propus ca, încă de acum, să fie gândite strategii economice pentru a neutraliza efectele provocate, la un moment dat, de plata prea multor pensii un număr mare de ani. Lagarde s-a referit la combinarea creșterii vârstei de pensionare cu speranța de viață, în așa fel încât numărul anilor în care pensionarul primește pensia să nu crească.
De asemenea, adoptarea unor măsuri strict economice este absolut necesară. În cadrul discuțiilor, FMI a identificat ca posibile soluții:
- Creșterea cotizațiilor pentru fondul de pensii;
- Angajarea unor firme de asigurări private care să suplinească efortul statului;
- Statele să impună cetățenilor utilizarea ipotecilor inverse. Acestea se fac prin contracte între cetățeni și bănci. Cetățeanul se obligă astfel ca, în momentul decesului, să dea băncii locuința pe care o are în proprietate, în schimbul primirii până la acea dată a unui venit lunar, un fel de pensie suplimentară care să-i asigure un venit decent.
Continuarea in evz.ro Autor: Simona Ionescu.