Zeci de locuitori au protestat luna trecută, la Costineşti, împotriva gazelor de şist
Posibilitatea ca gigantul petrolier Chevron din SUA să primească undă verde pentru a începe, pe viitor, forajele pentru extragerea gazelor de şist în Dobrogea îi ia cu fiori reci pe mulţi constănţeni, şi asta deoarece se va aplica metoda fracţionării hidraulice, una extrem de controversată.
Ieri, (miercuri, 9 mai), Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, împreună cu alţi parteneri, a organizat masa rotundă „Posibile efecte ale exploatării gazelor de şist asupra turismului de litoral“, care s-a bucurat de un mare interes. În rândul invitaţilor s-au numărat reprezentanţi ai mai multor instituţii, organizaţii, asociaţii care se vor implica (într-o oarecare măsură) ori consideră că vor avea de suferit, într-un fel sau altul, de pe urma acestui proiect.
Aşa după cum se ştie, pentru zona Dobrogei sunt vizate perimetre din Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche. La discuţii au participat, printre alţii, şi au avut posibilitatea unui speech de 4 minute, reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, ABADL, OIL Terminal, ANAT, Mare Nostrum, Asociaţia Litoral – Delta Dunării, Vama Verde, însă au fost reprezentate şi localităţile Limanu şi Adamclisi, în total 13 invitaţi care şi-au exprimat punctul de vedere verbal, dar şi în scris.
De altfel, scopul organizării mesei rotunde a fost acela de a crea oportunitatea ca toate părţile interesate să îşi prezinte punctul de vedere şi să împărtăşească opiniile cu privire la tema propusă, astfel încât să fie adoptate cele mai potrivite poziţii ale „actorilor” implicaţi.
„Ceea ce s-a organizat astăzi, la sediul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa este doar o primă etapă a demersului, iar grupul de lucru care a iniţiat această acţiune va face toate demersurile pentru ca, printr-o deplină transparenţă, toate materialele prezentate, inclusiv depoziţiile scrise, să se găsească pe site-ul CCINA. De asemenea, se va redacta un material sinteză ce va fi trimis autorităţilor locale şi centrale”, au precizat reprezentanţii CCINA Constanţa.
Contaminarea pânzei freatice şi a sursele de apă potabilă, existenţa unui risc seismic asociat, dar şi distrugerea turismului se pare că sunt principalele temeri şi argumente contra aduse ieri de majoritatea participanţilor la masa rotundă.
Iată şi care au fost concluziile oficiale: „Punerea în balanţă, pe de o parte, a posibilelor seisme ce pot apărea, afectarea apei, utilizarea unor substanţe periculoase, iar de cealaltă parte posibilele câştiguri financiare, în forţa de muncă ocupată, salarii, dar şi ca venituri ale populaţiei şi ale statului, duce la ideea că nu ne putem permite riscurile, atât ca dobrogeni, cât şi ca ţară, de a se realiza exploatarea gazelor de şist în zona litorală.
Consecinţele exploatării gazelor de şist ar fi deosebit de grave, în privinţa poluării pânzei freatice, dar şi a poluării vizuale, prin prezenţa unui număr mare de sonde şi conducte, care ar compromite activităţile turistice şi, nu în ultimul rând, este necesară luarea în consideraţie a riscurilor de a se provoca seisme puternice în Dobrogea”.
Lipseşte informaţia
Înverşunarea este cu atât mai mare cu cât nu există studii de impact vizavi de această metodă – fracţionarea hidraulică, ori cercetări din care să rezulte că gazele de şist sunt „energie curată”. În plus, şi alte ţări, precum Bulgaria, au interzis acest tip de foraj, lucru care îi pune încă odată pe gânduri pe români.
Atât locuitorii din Limanu, cât şi cei din Adamclisi nici nu vor să audă de exploatarea gazelor de şist, au subliniat ieri doi dintre candidaţii la scaunul din primar din cele două localităţi:
„Oamenii nu vor să li se otrăvească apa şi pământul. Majoritatea trăieşte din agricultură. Suntem expuşi unor mari pericole, asta au înţeles ei. Noi nu am fost informaţi despre ceea ce se întâmplă cu aceste explorări şi exploatări. Vrem să fie reluate discuţiile, iar decizia finală să fie luată după ce se ştiu toate amănuntele”.
Activiştii de la Vama Verde sunt poate cei mai radicali. Nu vor să audă nici măcar de prospecţiuni, şi asta deoarece riscul este foarte mare şi în acest caz, susţin ei, aşadar cer anularea licenţelor de explorare – exploatare. Se strâng şi semnături în acest sens.
Opinii pro
„Tehnologia este foarte bine pusă la punct pentru exploatările de acest gen, în ciuda a ceea ce se discută, la nivel de opinie publică. Trebuie însă efectuată o analiză corectă, un studiu de impact. Legislaţia trebuie clarificată, dar nu trebuie mers din start pe ideea de «nu». Sunt argumente pro şi contra. Tehnologia este, repet, foarte bine pusă la punct, dar există probleme de legislaţie şi orice discuţie fără un studiu de impact este o discuţie inutilă”, a precizat reprezentantul OIL Terminal la această masă rotundă, Doru Luţac.
Potrivit acestuia, nu există pericolul unor cutremure însă, referitor la contaminarea pânzei freatice, sunt mai multe aspecte de luat în calcul: „Eu sunt geolog de profesie, nu există absolut niciun pericol să se producă cutremure cu efecte catastrofale, eventual mici rearanjări la nivelul solului, care ar putea să producă cutremure la nivelul de 1, 2 grade, care nici nu s-ar simţi. Referitor însă la pânza freatică, aceasta ar putea să fie problema reală, cea mai importantă, care ar putea să fie factorul decizional împotriva acestui proiect. Dar, trebuie văzut la ce nivel se lucrează, pentru că dacă s-ar efectua aceste fracţionări hidraulice în apropierea pânzei freatice, atunci este o problemă reală. Dacă, în schimb, se vizează adâncimi de 2.000 – 3.000 de metri, care sunt la distanţă foarte mare de nivelul freatic, atunci nu ar fi niciun fel de problemă”.
cugetliber, joi, 10 mai 2012. Autor: Anca CHICU.