Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, solicită ca orice reformă sau măsură adoptată în domeniul fiscal, ce are ca scop creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat, să se facă pe principiul “de la mare la mic”, povara fiscală urmând să fie suportată de toți actorii economici, nu doar de IMM-uri, astfel:
- Guvernul: să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare al taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.
- Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic și petrolier care în perioada Covid și în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creșteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului și cifrei de afaceri în comparație cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 și a creșterii de prețuri în domeniul energetic și al combustibililor), printr-o “taxă de solidaritate”.
Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunțate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-și asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie și din care să fie finanțate investiții în învățământ și în domeniul sanitar (ex. construcția de spitale, renovarea de școli etc.).
Față de așteptările IMM-urilor, Ministerul Finanțelor a publicat în consultare publică proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri fiscale, din cuprinsul căruia constatăm următoarele:
- reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro, la 500 000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit);
- majorarea accizelor și a TVA-ului la unele produse va duce la creșterea prețurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populație;
- reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi, iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit;
- niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaționiste asupra cetățenilor;
- cu excepția măsurilor ce privesc TVA-ului și accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală și economică pe termen mediu și lung.
Având în vedere cele menționate, așteptările IMM-urilor din partea guvernului sunt:
-
- Asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin anunțarea măsurilor noi cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor;
- Creșterea investițiilor publice;
- Susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții pentru IMM-uri;
- Stimularea păstrării locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă, prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3000 lei și limitarea contribuțiilor la nivelul salariului minim din 2022;
- Stimularea investițiilor în mediul privat prin recunoașterea de 50% cost la achiziție și restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată);
- Subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții în utilaje productive;
- Modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în concordanță cu noile realități: realizarea de investiții în sistemul de irigații, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri și susținerea constituirii depozitelor regionale).
