In loc să stau să îmi văd de postările mele banale cu see more, zilele astea am intrat puțin în realitatea comunității din Mangalia… Și unde poți face asta decât pe facebook, care facebook a devenit o mare grădină a celor atotștiutori și supercunoscători…
Mangalia parcă a luat foc de câteva zile după ce mai multe fotografii realizate pe şantierul “Aleea Teilor” au devenit virale… Le-am văzut și mi-am zis ”Mareane, urât!” Dar, înainte de a trage o concluzie pripită (așa cum văd că fac foarte mulți dintre noi) am început să mă informez…
După informațiile pe care am reușit să le strâng, reabilitarea Aleii Teilor este un proiect european, cu reguli stricte de implementare a fiecărei faze, iar execuţia trebuie să respecte normativele legale în domeniu…
Astfel, înălţimea finală a parapetului de protecţie va fi de numai 80 de cm, aceasta fiind justificată de următoarele considerente: pe de o parte, acel parapet este o măsură de siguranţă pentru prevenirea accidentelor, prin cădere iar pe de altă parte, parapetul are o fundaţie de aproape 1 metru pentru susţinerea terasamentului noii alei pietonale, dar şi pentru a împiedica alunecările de teren…
Acum ni se pare ca un zid înalt și neplăcut la vedere, doar pentru că terasamentul întregii faleze este scos…
Însă în urmatoarea fază a proiectului terasamentul se va înălţa, conform proiectului tehnic, urmând să se aplice mai multe straturi de pietriş, nisip, ciment şi şapă umedă, înainte de a fi montat granitul…
Parapetul are structură de beton din motive de rezistenţă, de siguranţă, dar desigur, și de antivandalism (vezi puieții de copaci din Saturn și nu numai). Iar conform legii, constructorul este direct răspunzător pentru respectarea întocmai a specificaţiilor tehnice ale proiectului…
Și, desigur, am văzut și câteva poze ale proiectului la finalizare și dinainte vă spun că mi-am schimbat percepția inițială.. Și ca să merg și mai departe, chiar ar trebui să-i felicităm pe cei care se ocupă de acest proiect: constructori, primarul Radu Cristian, consilierii locali, si cu siguranță sunt mult mai mulți implicați…
Dar ce mă intrigă cel mai tare, sunt acei oameni care cunosc tot și stau cu curul în ușă la orice… Dar cum între viziune și vedenie nu-i mare deosebire, iar ambele sunt afecțiuni intime teribil de personale, nu stau eu acum să le explic ce inseamnă evoluție sau progres sau modernizare sau ”vrem o țară ca afară”…
Omul e proprietarul propriei percepții, tot așa cum eu sunt proprietarul scrumului rămas din țigara pe care tocmai am fumat-o… Ca să fiu cinstit, le-aș reproșa tuturor care se opun, lipsa de originalitate… Chestie pe care nu o și fac, nu am tragere de inimă, discuția mi s-ar părea lipsită de sens, la fel de folositoare ca discuția despre culoarea tapițeriei la un sicriu…
De ce? Pentru că toți știm că vin alegerile și de fiecare dată apar cei care nu înțeleg că prioritar e să pui umărul la căruță, nu să îi pui frână ca o altă căruță să treacă în față…
În principiu, sunt un tip de treabă, generos și simpatic, dar nu mă las șmecherit de toți cei care nu înțeleg că în democrație ai voie să îți spui părerea controversată dar nu și să jignești, că e mai util să pui osul la treabă și nu să tragi în jos la involuție și mai ales, să respectați munca tuturor celor care vor să vă facă să vă simțiți cu adevărat Oameni…
Eu zic să așteptăm finalul proiectului și atunci, dacă e cazul, avem toate argumentele să ne exprimăm nemulțumirea și să tragem la răspundere pe cei implicați…
