Nu pot face un top complet, dar sunt multe lucruri pe care le urăsc. Mai să facă venele de la tâmple poc! Şi-ncep…
– Urăsc oamenii care plescăie. De obicei, ăi de halesc porceşte îşi târăsc picioarele zgomotos. Nu pot cu ei.
– Apoi, nu pot cu cei care vorbesc la celular atât de tare încât să audă şi alţii din altă galaxie cât de cul sunt ei.
– Îi urăsc pe-ăia de sunt inerţi când le chirăie copiii atât de tare încât ai impresia că s-a blocat alarma de la pompieri.
– Urăsc femeile care fumează pe stradă sau care, nestingherite, sparg seminţe la colţ de bloc. Şi ce debit au donşoarele…
– Urăsc oamenii care intra într-un loc şi aşteaptă să fie salutaţi. De cele mai multe ori, femeile sunt cele care au impresia că atunci când intră în crâşmă toţi ospătarii tre să facă o plecăciune…
– Şi, pentru că tot am adus vorba despre lucrătorii în alimentaţie publică, detest când ospătarii se trag de şireturi cu mine, ori să-i văd pe cei care mă servesc la masă cu mâna pe mop şi care, între felul principal şi desert, curăţă şi la toaletă…
– Dar cel mai tare, urăsc acea specie care are impresia că pământul ăsta e o imensă groapă de colectare a deşeurilor. Oamenii ăia sunt nişte gunoaie, ei tre să se arunce pe geam din maşină, nu pet-urile şi ambalajele de la Mc.!
Azi n-am ratat niciun membru afiliat Ghiolbanismului SRL. Şi-am împuşcat şi-o înjurătură. Cum să-i zic unuia că i-a căzut sticla de bere-n iarbă, în parc. Că doar asta-i democraţia. Cu mame şi morţi în gura cui doreşte, cui pofteşte…
Irina Radu, septembrie 2014.
Sursa: https://www.facebook.com/IrinaAlexandraRadu
MangaliaNews.ro, 10.09.2014.