Am vizitat cele mai triste stațiuni de la mare din România

0
1016

În copilărie, să merg la Neptun, Venus sau Saturn era cea mai mișto chestie pe care o puteam face.

Litoralul românesc înseamnă acum doar Vama Veche și Mamaia. Dacă te-ai uitat zilele astea la televizor (sper că nu) numai despre stațiunile astea două a fost vorba în reportajele alea plictisitoare de 1 Mai, în care musai s-au folosit clișeele de rigoare: „petrecerea incendiară”, „atmosferă boemă” „distracția este în toi”, „tinerii nonconformiști”, în fine, ai înțeles ideea.

La mare nu înseamnă însă doar la Mamaia și la Vama Veche. Pe vremuri, când eram mic, mă duceam în fiecare an pe litoral cu părinții și aveam de unde alege: Neptun, Olimp, Saturn. Chiar și la Cap Aurora am fost o dată. Și a fost foarte mișto. „Distracția era în toi”, cum ar zice astăzi reporterii de televiziune.
Nu sunt eu mare nostalgic, dar chiar m-am întrebat la un moment dat ce s-a mai întâmplat cu stațiunile astea? Adică mai există hotelurile, restaurantele, parcurile de distracții din vremea copilăriei mele? Ai ce face acolo dacă te nimerești prin zonă?

Ca să-mi răspund la întrebările astea, de 1 Mai am tras o tură prin sudul litoralului. Iată ce am găsit în stațiunile copilăriei mele.

Venus. Ce-a fost și ce-a ajuns hotelul copilăriei mele

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Pe la Venus mai fusesem, în trecere, în urmă cu doi ani. Atunci am crezut că am nimerit în mijlocul unui film horror, pentru că unul dintre hotelurile turn de pe plajă, fostă glorie comunistă cu mii de turiști pe sezon, arăta de parcă era bântuit: pereți bombardați, copaci (da, boss, copaci) care creșteau prin interiorul clădirii, la fosta recepție, și ieșeau apoi prin găurile în care odată erau geamuri. Bălării în loc de grădină de vară. Îți venea să o iei la fugă, nu alta.

Citește și: Cum arăta Vama Veche acum 10 ani, înainte să se plângă toată lumea că s-a stricat

Dar anul ăsta nu mai era chiar așa nasol în Venus. Hotelul bântuit a fost renovat, niște români l-au făcut frumos și i-au dat și drumul de 1 Mai. Chiar am văzut și turiști. Bine, nu oricine avea acces, că era all inclusive, nu te puteai caza pentru una sau două nopți, așa cum m-a lămurit portarul. În schimb, lumea era liniștită, manele deloc.

Prin stațiune însă, pustiu. N-aveai unde să mănânci, de unde să-ți iei o apă, o înghețată, nimic. Cât despre celelalte locuri de cazare din Venus, e greu de spus ce va fi în vara asta.

Din fericire, pe ici pe colo, am văzut că se mai dădea cu bidineaua pe pereții hotelurilor rămase în picioare, semn că cineva se gândește la viitor.

Optimismul mi-a pierit însă la hotelul Egreta, pe care mi-l aduc aminte din copilărie. Ăsta era un fel de mândrie a turismului ceaușist, un „zgârie-nori” pe care se bătea clasa muncitoare cu bilete de la sindicat. Acum hotelul ăsta a rămas în grija primăriei din Mangalia. De fapt, nimeni nu are grijă efectiv de el. Acum arată de parcă i-ar fi smuls cineva balcoanele, iar geamurile erau sparte. Construcția e înclinată, de parcă vrea să se prăbușească și să scape odată de viața asta chinuită. Înțeleg că Primăria nu are bani să-l renoveze, dar nici nu face nimic ca să aibă.

La Olimp cea mai mișto chestie e că soarele arde zece ore pe zi

În stațiunea asta, odinioară, își făceau concediile crema comunismului și străinii care plăteau în valută. Astăzi, la Olimp am găsit doar câțiva pescăruși care urlau de foame. Stațiunea îți lasă senzația amară a unui proiect abandonat. Străzile sunt pline de gropi care râd la soare, iar bordurile sunt ciobite.

În 2016, s-a anunțat cu surle și trâmbițe că ansamblul de hoteluri Panoramic – Belvedere – Amfiteatru a fost cumpărat de libanezul Muhammad Murad, președintele Federației Patronatelor de Turism din România. Omul spunea că le va moderniza și vor fi funcționale abia din 2018. Deocamdată clădirile astea arătau groaznic. Cică ar avea o stea acum, dar mai bine le-ar trece la vestigii istorice. Se observă totuși că, timid, cineva s-a apucat de treabă. Mi-e greu să cred că într-un an hotelurile vor ajunge să fie clasate la patru stele. Măcar să fie date în folosință.

Citește și: Dacă ghiolbanii ar fi o galaxie, fotografiile astea din Mamaia ar fi gaura neagră din mijloc

Partea faină la Olimp, cel puțin asta spun broșurile Ministerului Turismului, este că plaja de aici e cumva unică față de altele de la noi. Este orientată spre Est și Sud-Est, deci este expusă la razele solare circa zece ore pe zi. Mare chestie, ce să zic. Serios vorbind, ăsta ar fi un avantaj, dar mai trebuia să facem și noi ceva. Adică Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă.

La Neptun s-a deschis un centru de informare turistică. Numai că nu are internet

Singura chestie nouă pe care am găsit-o în Neptun era un centru info-turistic, pe care chiar l-am găsit deschis de 1 Mai. Am intrat și eu în el ca să întreb ce mai e nou prin stațiunile astea unde mă aduceau părinții când eram mic.

O doamnă amabilă m-a lămurit rapid că încă nu-i sezon, că anul trecut au fost turiști mai mulți. Ba chiar, mi-a mai zis doamna, au venit chiar și niște chinezi care au investit în sudul litoralului, în Venus. În rest, nu prea se înghesuie investitorii pe litoralul românesc.

Îi spun și eu că la bulgari e mai bine, acolo se găsesc și bani, și investitori, cel puțin asta am văzut eu la vecinii noștri. Dar doamna e amabilă în continuare, mă lasă să-mi aleg ce broșuri vreau de pe măsuță și-și cere scuze că nu mă poate ajuta cu prea multe informații (deși sunt la info-turism), dar deocamdată n-are nici internet, abia s-a deschis, așa cum mi-a zis.

În fine, plec cu broșura-n mână, ca să revăd stațiunea copilăriei. Dar n-am mare lucru de văzut, un hotel în care, probabil, stăteam cu ai mei acum vreo 30 de ani, e abandonat. Se pare că pe aici n-au ajuns nici românii, nici chinezii, nici primăria, nici ministerul. Restul sunt închise, terasele la fel, tot n-ai unde mânca, nici măcar un mic cu muștar. Dar, oricum, spre deosebire de Venus, în Neptun am găsit un magazinaș deschis, la vreo 200 de metri de plajă. Avea apă și sticksuri.

Plaja era OK. Chiar avea niște șezlonguri înșirate, dar niciun turist. Marea-i așa cum mi-o aduceam aminte, poți sta liniștit din punctul ăsta de vedere. Adică ai unde face baie.

La Saturn, cocalarii intră cu mașinile direct pe plajă

O altă stațiune de care-mi aduceam aminte din copilărie este Saturn. Acum e mișto aici dacă ai în tine măcar o mică doză de cocalar. Și nu pentru că ar exista vreun loc de fițe prin stațiunea asta, care pare cea mai abandonată dintre toate.

Trebui să fii însă puțin cocalar ca să te duci cu mașina direct lângă mare, pe plajă, așa cum am descoperit eu că făceau unii de 1 mai. Erau niște români de-ai noștri zvelți, cu mașinile parcate pe nisip. Așa le-o fi lor bine sau poate au vrut să se cazeze pe undeva și, cum n-au găsit nimic deschis, au zis că pot trage pe plajă.

Dacă ai chef de niște distracție în Saturn, singura chestie pe care am găsit-o deschisă era un părculeț de distracții, de pe vremea când era tata copil. Un carusel cu căluți de ăia de zboară, cumva, la vreun metru de pământ și cam atât.

Și mai era, de 1 Mai, o tanti care dădea cu mătura pe acolo. Deci vă puteți duce copiii aici, dacă aveți drum și dacă cumva ăia mici își vor lăsa tabletele din mână ca să se distreze așa cum o făceau bunicii lor. Sincer, mă îndoiesc.

Am cerut și părerea unui consultat în domeniul marketingului turistic despre situația stațiunilor din sud. Răzvan Pascu mi-a explicat că problemele pleacă, evident, de la autorități.

„Primarii stațiunilor sunt aleși de locuitori, nu de turiști. Prin urmare, majoritatea acțiunilor autorităților locale se concentrează pe locuitori, nu pe turiști. Nu există stațiuni cu city-manageri angajați sau persoane cu experiență în turism care să lucreze în interesul dezvoltării turistice. În plus, sezonul în România este foarte scurt pe litoral și nu există o strategie la nivel central sau local pentru a se extinde sezonul prin organizarea de evenimente utile pentru public sau crearea unor centre de conferințe, etc. În ultimii ani, au început sa mai apara investiții și în sudul litoralului, însă riscurile sunt doar la ei, iar eu ca om implicat în turism nu simt că vreo autoritate i-ar ajuta cumva. Asta ca să nu amintesc de faptul că unii primari chiar își încurcă investitorii”, mi-a spus Răzvan Pascu.

Practic, nu există programe pentru atragerea de investitori, nu există facilități fiscale și nici nu e conceput vreun program pentru promovarea turismului în această zonă.

În concluzie, m-a deprimat rău excursia asta prin sudul litoralului. Nu vreau să fiu cârcotaș, dar la cum stătea treaba zilele trecute, mă îndoiesc să lucrurile se vor schimba semnificativ lunile următoare. Dar, în fine, să fim optimiști, că asta nu costă bani.

VLAD EPURESCU, 2 mai 2017.

Sursa: https://www.vice.com/ro/article/cele-mai-triste-statiuni-de-la-mare-din-romania


 


piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply