VIA DOBROGEANA, drumul care continuă Unirea…
Povestea despre oameni, locuri, ape, poduri și visuri ce ne unesc.
Dobrogea mustește de spiritualitate, comunități diverse, etnii cu religii, traditii diverse, mănăstiri, toate dominate de Peștera Sfântului Andrei, locul în care a locuit o perioada apostolul lui Isus, si care a fost cel ce a creștinat România, loc unde acum se află mănăstirea Sfântului Andrei.
Sunt aici și alte locuri de legendă: Dealul cu bujori, locul în care regina Maria venea an de an să vadă bujorii, stejarul îngenunchiat de la Caraorman, ce are o vârstă aproximativă de 400 de ani, pădurea Letea, Peștera lui Terente, satul de musulmani din Dobrogea, farul din Sulina, cetatea scufundată de lângă insula Păcuiul lui Soare, Histria, primul oraș-cetate construit pe teritoriul țării noastre, peștera Cheile Dobrogei, monumentul Tropaeum Traiani, construit de romani după victoria lui Traian într-una din bătălie date în acele locuri, plaja dracilor, mănăstirea Cocoș, cimitirul cosmopolit din Sulina, cu poveștile lui pline de romantism, culmea Pricopanului, lacul Iacobdeal, epavele răsfirate de-a lungul litoralului, dealul cu foc de la Halmiris, lacul Roșu, docul fecioarelor, Moscheea Carol, Peștera Balaurului, și câte și mai câte, pe care vă lăsăm să le descoperiți de-a lungul acestui drum de suflet…
Traseul turistic si tematic Via Dobrogeana, este un drum viu de peste 850 de kilometri pe care îl propune acest proiect și care trece prin toate punctele menționate mai sus, în total peste 130 de localitati, comunități izolate, locuri de poveste. Păstrând simbolistica unirii, la fel ca și Via Transilvanica, Via Dobrogeana pleaca din Moldova, de la Galați, chiar de lângă Prut, unde cu ani în urma a avut loc acel Pod de Flori, apoi de acolo, de la prima mănăstire întâlnită în cale, Manastirea Precista, traverseaza Dunarea la I.C. Bratianu, intră în muntii Dobrogei, urmărind firul cetăților, a mănăstirilor, al cramelor, al locurilor de poveste menționate mai sus, ajunge si Descopera Delta Dunarii, pe malul canalului Sulina fabuloasa, neocolind nici Mila 23, Caraorman din inima Deltei Dunarii, Padurea Letea, Sulina, Sf Gheorghe, apoi de pe bratul Sf Gheorghe, pleaca spre Cheile Dobrogei, peșteri, alte și alte cetăți și mănăsti, ajungând spre partea sălbatică a litoralului nostru, zona Corbu-Vadu, și de acolo în jos spre Constanta, litoral, toată salba de stațiuni , Callatisul cu portul său cochet, și mai departe cu neîmblânzita Vama Veche, și nu se oprește acolo, căci urmează drumul cramelor, din vestul Dobrogei, și iese pe podul lui Anghel Saligny, oprindu-se la Târgul de Floci, orașul dispărut, locul de baștină al domnitorului Mihai Viteazul, primul domnitor ce a unit principatele românești.
Un traseu în care vei merge pe jos, cu bicicleta, călare, ori cu barca, cu caiacul, apoi cu ATV-ul, cu vaporul, cu avion de agrement, dacă îți plac sporturile aeronautice, cu yachtul, cu balonul dacă ești pe traseu pe la sfârșitul lui august, chiar și cu măgarul, cu căruța veche a lui Moș Ionică, sau și cu trenul.
Poate partea cea mai frumoasa a acestui traseu, e că te invită să-l descoperi în orice anotimp, în orice perioadă a anului, nu doar vara, poți merge primăvara să vezi cum înverzesc dealurile, cum primăvara ceața face din zona podișurilor adevărate palate de zăpadă plutitoare, în mai, să vezi bujorii, să vezi lanurile de grâu înroșite de maci, ceața pe canalele deltei, toamna să vezi tablourile ruginii ale pădurilor din Babadag, sau spectacolul de culori al copacilor ce mărginesc canalele deltei , plajele salbatice de la Sulina ce coboară până la Sfântul Gheorghe, și care au farmecul lor chiar și în anotimpurile așa zis reci.
Via Dobrogeana e despre natură, despre oameni, despre noi, despre timp cu noi înșine, despre regăsire, despre liniște, despre ai cunoaște mai bine pe ceilalți, pe localnici, pe drumeții ce-i vom întâlni pe același drum, români de oriunde, doar cunoscând-ne ne vom putea înțelege ofurile, necazurile, visurile, si vom putea trezi în noi compasiunea, acceptarea, dorința de al ajuta pe cel la nevoie, de a regasi compasiunea, acceptarea, înțelegerea semenilor, de care avem atâta nevoie, mai ales în aceste vremuri, în care parcă suntem mai dezbinați ca niciodată.
Și simt că Dobrogea e poate locul cel mai potrivit pentru toate astea, are ea spiritul ăsta al locului încercat de soarta, născut în ea după ce a fost smulsă din trupul țării, stând sute de ani sub ocupații străine, romana, greceasca, rusa, otomana, și în care de zeci de ani, sute chiar, conviețuiesc în bună înțelegere peste 17 etnii, călite, legate de toate încercările prin care au trecut împreună, un bun exemplu poate pentru toată lumea, nu doar pentru noi, românii din diferite regiuni ale țării.
În 1878, pe 14 noiembrie, la reîntregirea Dobrogei cu patria mamă, regele Carol I, adresa celebrul său discurs dobrogenilor, dar și unul adresat soldaților români ce urmau să intre în Dobrogea, printre care spunea următoarele:
„Soldaţi! Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România, Dobrogea, această veche posesiune a părinţilor noştri de mai înainte. Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci de amici, ca fraţi ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetăţenii noştri. Soldaţi! În această nouă Românie veţi găsi o populaţie care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi alte credinţe. Toţi aceştia, care devin membri ai Statului român, au aceleaşi drepturi la protecţiunea ţi dragostea voastră… Aşadar, drum bun soldaţi şi Dumnezeu să vă aibă în pază. Gândul meu vă însoţeşte neîntrerupt. Trăiască România!“
De cand am început acest proiect, am citit acest mesaj al regelui Carol de mai multe ori, și simt mereu, nu știu, e ceva, parcă se întoarce ceva în mine, simt nevoia sa trag aer mai adânc în piept și un fel de munte de responsabilitate.
Deși traseul e conturat în proportie de 90%, suntem încă în consultare cu diferite instituții, muzee, centre culturale, ghizi, localnici, pentru a nu rata obiective ce nu au voie să lipsească din acest drum.
Spiritul acestui proiect, traseul turistic și tematic Via Dobrogeana, preia si isi doreste sa duca mai departe stafeta drumului care uneste, sa continue unirea, drum pornit de Via Transilvanica la sarbatoarea celor 100 de ani Romania, să fie despre cunoașterea celorlalti, a localnicilor, a povestilor lor, a reușitelor, a suferințelor, a visurilor oamenilor de aici, dar și a drumeților veniți de oriunde… să ne cunoaștem , să ne împrietenim, sa să ajungem să simțim durerea sau bucuria oricărui drumeț, ca fiind și ale noastre.
Proiectul va fi lansat oficial de Ziua Dobrogei, pe 14 noiembrie 2025.
Ce urmează după aceea? Păi, ne apucăm de treabă, vom incepe programul 10 Săptămâni pe VIA DOBROGEANA, in care vom parcurge traseul pe jos, oprind la localnici, primării, potentiali parteneri, sustinatori, unde, impreuna vom contura varianta finala a traseului, in functie de diverse puncte locale de interes, obstacole sau locuri cu povesti mai puțin cunoscute, ce nu trebuie ratate.
Săptămâna 17-23 noiembrie 2025: I.C. Bratianu-Carvan-Jijila-Macin-Greci
Cerna-Balabancea-Floresti-Hamcearca-Nifon;
Saptamana 24-29 noiembrie – Niculitel-Isaccea-Parches-Somova-Mineri-Tulcea,
Saptamana 1-6 decembrie – Nufarul-Partizani-Maliuc-Mila23-Gorgova-Crisan-Caraorman-Sulina,
Saptamana 8-13 decembrie – Sfantul Gheorghe-Nufarul-Baltenii de Sus-Mahmudia-Murighiol-Dunavat,
Saptamana 15-20 decembrie 2025 – Plopu-Sarinasuf-Sabangia-Sarichioi-Turda-Atmagea-Ciucurova-Slava Rusa-Slava Cercheza,
Saptamana 5-10 ianuarie 2026 – Babadag-Zebil-Enisala-Salcioara-Jurilovca-Gura Portitei-Visina-Lunca-Baia,
Saptamana 12-17 ianuarie – Targusor- Cogealac-Istria-Nuntasi-Sacele-Vadu-Corbu-Navodari-Mamaia-Constanta,
Saptamana 19-25 ianuarie – Eforie Nord-Eforie Sud-Tuzla-Costinesti-Schitu-23 August-Neptun-Venus-Saturn-Mangalia- 2Mai- Vama Veche,
Saptamana 26-31 ianuarie – Hagieni-Albesti-Vartop-Cotu Vaii-Negru Voda-Viroaga-Olteni-Dumbraveni-Furnica-Baspunar-Sipotele-Zorile-Crangu-Berbeni-Razoare-Lipnita-Ostrov,
Saptamana 2 – 7 februarie 2026: Bugeac- Galita-Izvoarele-Satul Nou-Oltina-Viile-Dunareni-Hateg-Rasova-Pestera-Valea Dacilor-Murfatlar-Castelu-Mircea Voda-Saligny-Cerna voda-Seimeni-Capidava-Topalu-Ghindaresti-Târgul de Floci, Ialomita.
- Martie – Iunie 2026 – Tabere locale de creație, în care se vor confecționa indicatoare turistice pentru traseele turistice;
- Iulie – Noiembrie 2026 – Montarea indicatoarelor de către echipe de voluntari;
- 2017 – Primii turiști pot veni pe Via Dobrogeană – Calea apelor, drumul care continuă Unirea!
In curand vom pune la dispozitia voluntarilor, partenerilor doritori sa sustina, sa se alautre eforturilor noastre de constructie a drumului, un grup in care vom putea discuta despre etapele traseului, unde si cand ne vom intalni, dupa calendarul anuntat.
Urmăriți în continuare contul și pagina noastră Via Dobrogeană.
Sustineți cotidianul online Mangalia News. Puteti dona aici. Va multumim pentru sprijin.
