-
Motto: „…grație așezării sale la țărmul mării, Dobrogea este cea dintâi provincie românească care intră în lumina istoriei“. Constantin BRĂTESCU.
Constantin Brătescu a fost una din cele mai impunătoare figuri ale științei geografice românești, supranumit geograful Dobrogei.
Fiu al învăţătorului Ion Brătescu şi al Caliopei Caramfil, Constantin Brătescu a venit pe lume la 30 septembrie 1882, în localitatea Câşla, un sat din nordul Dobrogei, „situat într-o zonă extrem de pitorească, cu dealuri, păduri şi bălţi, unde a şi copilărit, ceea ce va contribui la încolţirea, încă de la acea vârstă, a sentimentului naturii, a curiozităţii şi interesului ce l-au caracterizat toată viaţa în cunoaşterea tainelor solului“.
Elev, în clasele primare, al propriului tată, iar apoi al liceului tulcean „Spiru Haret“, în 1901 devine student al secţiei de limbi clasice a Facultăţii de Litere din Bucureşti, pe care o părăseşte însă, în favoarea celei de geografie. În 1906 își ia licența în geografie, funcționează ca profesor suplinitor, apoi bibliotecar la secția de geografie a Universității din București, asistent la catedra de geografie a profesorului Simion Mehedinți. Apreciat pentru seriozitatea şi înzestrarea sa, este trimis pentru specializare la Universităţile din Leipzig şi Berlin. Munca de cercetare și-a început-o în domeniul etnografiei, datorită specializării pe care a făcut-o ca bursier (1910) în Germania, la Universitatea din Leipzig, unde a urmat, aproape doi ani, cursuri de etnografie și antropologie ale unor vestiți cercetători germani. Aici, într-o ședință de seminar, susține prima lucrare cu conținut etnografic, bazată pe cercetări în Dobrogea, intitulată Instrumentarul agricol din Dobrogea, care atrage atenția auditoriului prin rapiditatea cu care bursierul român și-a însușit metoda de lucru în etnografie, prin tratarea subiectului și noutatea lui.
În slujba Dobrogei natale
„Eu care prețuiesc pământul Dobrogei, ca și cum aș fi dobrogean, îi scria Simion Mehedinți, profesorul și mentorul lui de la Universitatea București, mă bucur că s-a găsit în sfârșit un om să se îngrijească cu dragoste și pricepere de acel colț de pământ”.
După ce urmează și cursuri de geomorfologie la Universitatea de la Berlin, după câteva căutări, revenit în țară, Constantin Brătescu se retrage în Dobrogea natală, la Constanța, unde este numit, în anul 1915, profesor la școala normală. Aici începe să desfășoare, pe lângă munca la catedră, o susținută activitate științifică asupra trecutului istoric al Dobrogei referitoare la populația ei, așezări, etnografie și toponimie. Principalele izvoare în realizarea studiilor din aceste domenii au fost lucrări ale unor autori din antichitate și evul mediu (Ovidiu, Ptolemaeus, Anna Comnena, Rubruquis, Choniates etc). Stăpânea foarte bine limbile latină și greacă, avea o pregătire solidă în domeniul istoriei și cunoștințe deosebite de filosofie.
În timpul războiului, este mobilizat la serviciul cartografic al armatei. Își reia activitatea didactică și științifică ca director al Școlii superioare de comerț din Constanța, reușește să înființeze o școală elementară de comerț și o școală de ucenici. Paralel desfășoară activitate literară publicând în reviste poezii, recenzii, traduceri, sub pseudonimele Salsovia, C.B., B.
Editează și conduce, împreună cu numismatul Constantin Moisil revista „Arhiva Dobrogei”, întemeiază Societatea Culturală Dobrogeană și editează revista „Analele Dobrogei”, pe care o susține material. A fost membru fondator al Societății Culturale Dobrogene și președinte al filialei constănțene a Ligii Culturale. Ține conferințe în domeniul geografiei și etnografiei la Societatea pentru Cultură și îndeamnă tineretul, de câte ori are prilejul, să cunoască obiceiurile, portul și arhitectura tradițională a poporului român, exemplu fiindu-i profesorii ale căror cursuri le-a audiat la Universitatea din București: T. Maiorescu, S. Mehedinți, D. Onciul, N. Iorga, Pompiliu Eliade și alții.
Lui Constantin Brătescu i se mai datorează organizarea Muzeului Regional al Dobrogei, prima instituţie publică adunând bogatele vestigii ale acestui teritoriu.
Este autorul a peste 60 de lucrări şi studii: „Delta Dunării — geneza şi evoluţia morfologică şi cronologică“, „Dobrogea lui Ovidiu“, „Lacul Mangalia“, „Dobrogea la 1444“, „Cele mai vechi ştiri despre românii din Dobrogea“, „Criterii pentru determinarea vârstelor teraselor cuaternare“, „Consideraţiuni etnografice asupra Dobrogei“, precum şi numeroase culegeri de folclor dobrogean. El are meritul necontestat de a fi făcut cunoscută ţării şi lumii această regiune plină de farmec, de pitoresc şi de istorie.
Intre 1924 şi 1938, Constantin Brătescu a fost profesor la catedra de geografie şi rector al Universităţii din Cernăuţi. In 1935 este ales membru titular al Academiei, iar din 1938 preia catedra de geografie generală şi antropogeografie la Universitatea din Bucureşti.
„Constantin Brătescu, un model vrednic de a fi imitat de intelectualii resfirați în diferitele regiuni ale Țării” (…)
Continuarea, în ziuaconstanta.ro.
