Ştim cu toţii că Mihail Sadoveanu a scris Baltagul inspirându‑se din Mioriţa şi din alte două balade culese tot de Vasile Alecsandri. A preluat din Mioriţa victima, ucigaşii, oile şi căutarea ciobanului de mama lui, îmbinată cu ciobăniţa din balada Şalga, care porneşte în căutarea hoţilor ce au prădat‑o şi se răzbună crâncen pe răufăcători. Din Dolca a preluat solidaritatea dintre om şi câine. A mai preluat din Mioriţa şi motto-ul Stăpâne, stăpâne, Mai cheamă ş‑un câne. În varianta lui Alecsandri şi în altele, scrie Îţi cheamă ş‑un câne. În nicio variantă a Mioriţei nu am găsit versul lui Sadoveanu.
Sadoveanu a privit Mioriţa din perspectiva sociologică, economică, juridică şi etnografică, ce a dominat dintotdeauna cercetarea poemului. Această perspectivă a fost respinsă de Dumitru Caracostea, George Călinescu şi alţii, care au afirmat că Mioriţa nu prezintă fapte adevărate, ci este un mit. Călinescu şi toţi ceilalţi au fost ignoraţi sau au fost vehement criticaţi, mai ales de cercetătorii marxist‑leninişti Adrian Fochi şi Pavel Apostol (fost Pál Erdös), la care s‑a alăturat şi Mircea Eliade.
Romanul Baltagul este considerat o monografie a satului românesc. Într‑adevăr, prezintă panoramic lumea satului, cu tradiţii şi datini arhaice, cu firea, mentalitatea şi valorile morale ale oamenilor ce trăiesc cel mai aproape de natură şi de stratul profund al rădăcinilor culturii noastre ancestrale. S‑a spus că poate fi citit ca roman social cu implicaţii de etnologie juridică, ca un roman despre solidaritatea familiei şi trăinicia dragostei, ca un roman al datoriei morale, ca o tragedie, ca un roman iniţiatic de căutare a adevărului, a dreptăţii şi de înţelegere superioară a vieţii şi morţii, ba chiar şi ca o alegorie mitologică. Un roman de dimensiuni reduse, însă de largă anvergură, de la frescă a satului şi psihologie sau filosofie a existenţei la metodologia criminalistică a detectivilor. Pe o singură pagină, Sadoveanu spune cât alţii mari romancieri într‑un capitol. Baltagul cuprinde o lume întreagă. Sadoveanu l‑a scris în zece zile.
Este poate cea mai reuşită scriere a lui Sadoveanu şi poate cea mai cutremurătoare operă tragică din istoria literaturii române. În mod sigur este o capodoperă a literaturii universale. Mult tradusă, retradusă şi reeditată. S‑au făcut comparaţii între Baltagul şi alte opere clasice. Vitoria Lipan a fost asociată cu Hamlet al lui Shakespeare, cu personaje din tragediile antice greceşti şi din romane celebre sau din epopeile diferitelor culturi. Pornind de la Baltagul, s‑au făcut asemănări şi deosebiri între Sadoveanu şi alţi scriitori proeminenţi din alte ţări. […] Victor Ravini, scriitor, eseist, publicist
Continuarea, în contemporanul.ro
MN: Studii literare valoroase, ce poartă semnătura scriitorului, eseistului, publicistului Victor Ravini și sunt publicate de Mangalia News, puteți viziona AICI.
