Toarnă, frate, oile! – vers dintr-o variantă a Mioriței | Eseu semnat de Victor Ravini

0
243
starshiners.ro%20
Mi-a atras atenția versul Toarnă, frate, oile! dintr-o variantă a Mioriței. Este al cincilea vers și e repetat ca al șaptelea vers, pus în gura altui personaj.

Este o colindă culeasă de către Emilia Comișel (1913–2010, folclorist, etnomuzicolog, cercetător științific, profesoară universitară), în 22 septembrie 1940, de la Maria Iuga, în vârstă de 28 de ani, din satul Dobric, comuna Căianu Mare, județul Bistrița-Năsăud. Colinda se află inclusă în Antologia lui Adrian Fochi, Miorița, Editura Academiei, București, 1964, la pagina 588 și are numărul de ordine LXVI. Începe astfel:
Sus la munte, la munte,
Sîn tri rei păcurărei,
Unu-i mai micu-ntre ei.
Cel mai mare-așa zicè:
–Toarnă, frate, oile!
Mijlociu-așa zicè:
–Toarnă, frate, oile!
Cel mai mic așa zice:
–Eu de s-o vădi să mor (…).

Nu știu dacă a mai fost observată până acum asemănarea dintre versul Toarnă frate, oile! repetat de două ori și bine-cunoscuta expresie Torna, torna, fratre, consemnată de către istoriograful bizantin Theofilact din Simocatta (580–630) și de Sf. Theofan Mărturisitorul (759–817). Cei doi ne informează că, în timpul unui război al bizantinilor contra avarilor, ce pătrunseseră la sud de Dunăre, în anul 587, un luptător valah a strigat „în limba părintească” Torna, torna, fratre. Cuvintele au fost menționate cu litere grecești: τόρνα, τόρνα, φράτρε. Luptătorul a strigat la un camarad din față, ca să-l atenționeze că încărcătura de pe un catâr era gata să se răstoarne. Există mai multe interpretări ale acestor cuvinte. S-ar putea să fi însemnat Întoarce sacul pe catâr, frate! Sau poate Întoarce-te după sacul căzut, frate! Sau Întoarce-te să vezi că o să-ți cadă sacul, frate! Ceilalți soldați care au auzit îndemnul au crezut că era o comandă militară și l-au repetat din om în om, așa cum impunea disciplina militară. Întreaga trupă a fost cuprinsă de panică și a început să se retragă în dezordine. Inamicii avari, crezând că valahii făceau vreo manevră pentru învăluite, au fost și ei cuprinși de panică și s-au retras în partea opusă. Soarta războiului s-a decis ulterior. Se crede că acela care strigase n-avea cum să știe că aceste cuvinte tocmai erau semnalul pentru retragere.

Însă istoricul Gheorghe Brătianu (1898–1953) respinge părerile după care ar fi fost o comandă militară, deoarece nu ar fi fost posibil ca în comenzile militare să se fi adresat comandanții la soldați cu un cuvânt așa de familiar cum este „frate.” Sensul de comandă militară sau de atenționare între camarazi, al acestei expresii, cât și situația istorică din teren sau felul în care a fost emis și receptat îndemnul,precum și urmările acestuia, desigur că sunt importante de știut.

Altceva este mult mai important. G. Brătianu consideră că aceste cuvinte „reprezintă o expresie din limbajul roman, așa cum se formase el în acea epocă în regiunile balcanice și dunărene.” El mai spune că aceste cuvinte „aparțin probabil unuia și celui mai însemnat din substraturile peste care limba noastră s-a clădit”. Expresia aceasta a fost discutată și răs-discutată sute de ani de către mulți cărturari și lingviști din diferite țări, deoarece are de a face cu miracolul supraviețuirii limbii latine în Balcani și în România. Majoritatea lingviștilor, atât români cât și străini, sunt de părere că poate fi cel mai vechi text păstrat în scris, din ceea ce era limba română în secolul al VI-lea.

Cel mai important este să vedem asemănarea dintre vorbele spuse de un valah, mai exact un român din sudul Dunării, în secolul al VI-lea și textul colindei ce a fost culeasă în 1940, în nordul Transilvaniei. Nu putem să știm dacă acel valah a strigat Torna sau Toarnă și dacă nu cumva diftongul – oa – a fost auzit de urechile grecilor și reprodus în scris ca un – ό – accentuat. În eventualitatea că informatorii lui Theofilact din Simocatta i-ar fi putut rosti diftongul – oa – și – ă final, ar fi avut el posibilitatea ortografică să redea astea grafic într-alt fel? Asta numai eleniștii ar putea să ne lămurească.

Aș mai face o observație. Există șapte toponime identice: satul Dobric, din județul Bistrița-Năsăud, unde a fost culeasă colinda de mai sus; râul Dobric, în județul Maramureș; Dobrich, un oraș în Bulgaria; Dobrić, un sat în Serbia; două sate diferite și cu același nume Dobříč, în Republica Cehă; un sat Dobrić (Dobrixhë în limba albaneză) lângă Gjakova, în Kosovo. Mai sunt și alte toponime, derivate de la Dobric.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

O altă asemănare de toponime ar mai fi între Gjakova din Kosovo și orașul Ciacova din județul Timiș. Ar fi greu de crezut că asemănarea dintre aceste toponime să fie rezultatul unui hazard lingvistic. Aici pot fi cauze care depășesc domeniul de competență al lingviștilor și necesită explicațiile cercetătorilor din alte domenii. Oricât de multe am ști, nu știm niciodată cât ar trebui să știm.

Oricum o fi fost, este de remarcat și de ținut minte cel mai important lucru de știut: cât de puțin s-a schimbat limba română de-a lungul atâtor secole de istorie tumultoasă și de mari prefaceri politice, dezastruoase de fiecare dată. Și iată că români ce locuiesc în țări diferite, separate de hotare politico-administrative și de mari obstacole naturale ca Dunărea și Carpații, vorbesc și unii și alții, în activitatea lor cu animalele domestice, peste secole, la fel. Colindătorii din nordul României în secolul al XX-lea folosesc aceeași limbă și aceleași cuvinte, cu nesemnificative variațiuni fonetice – însă nu variațiuni dialectale sau semantice – ca și valahii din Sudul Dunării, în secolul al VI-lea. Folosesc același îndemn și același procedeu retoric: repetiția.

Uimitor liant social, peste greu străbătute întinderi geografice și peste veacuri, este Limba română. Istoria României a fost mai schimbătoare decât a altor țări. Limba a urmat cursul istoriei, s-a adaptat, a evoluat, dar nu a fost schimbătoare. Orice s-ar mai schimba în istorie, limba se va adapta și va rămâne neschimbătoare.

Victor Ravini, august 2022, Paris, Franța.

MN: Pe această turlburătoare temă, vă invităm să urmăriți și următorul videoclip realizat de Radio România Târgu Mureș:

MN: Alte studii și eseuri literare valoroase, ce poartă semnătura scriitorului Victor Ravini și sunt publicate de Mangalia News, puteți viziona AICI.


Mangalia News, 03.09.2022.



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply