La pas, prin Țara lui Moș Crăciun – Iarna nu-i ca vara…
Salutare, dragi prieteni!
Deși în ianuarie nu v-am scris, nu v-am uitat totuși. Am așteptat doar să ningă 😍 Nu, nici iernile la Nord nu mai sunt ce au fost, așa că zăpada a fost și nu prea a fost anul acesta. Dar ce zic eu A FOST, că încă nu e timpul pierdut. Poate vine în aprilie zăpada mieilor, după cum e vorba românească. Deocamdată să vedem care sunt preocupările omului de rând din timpul iernii, în general.
Se spune că norvegienii stau pe schiuri, înainte să înceapă să meargă. Și cred că nu e doar o vorbă aruncată în vânt. Pasiunea lor pentru sporturile de iarnă își are, desigur, originea în frigurile de altădată, în troienele cât casa și cum s-au obișnuit ei să se bucure de vremea de afară, chiar și după ce s-a instalat gerul. Când prognoza meteo indică temperaturi care scad sub 0 grade câteva zile la rând, e semn că frigul bate în poartă. Fiecare își verifică ghetele de schi, patinele, iar schiurile se ung sau nu, după caz. Pe pârtiile de slalom se pornesc tunurile de zăpadă, chiar înainte de primii fulgi naturali.
În timp ce împatimiții de schi alpin depind de stratul de zăpadă din sezonul rece, pasionații de schi fond (cu mâna pe inimă vă spun, cred că este cel mai practicat sport aici) se pot antrena 365 de zile pe an, pe schiurile de asfalt.
Să fiu sinceră, îmi amintesc că în prima vară când i-am văzut zumzăind pe trotuar, era să scap cafeaua din mână când am vazut ce liber se mișcau. Mie, în continuare, schiurile de fond mi se par niște uriașe spaghete prinse de tălpi, care decid singure când și în ce direcție vor să meargă, fără ca eu să pot face prea multe. 😜
Cum ziceam, se fac pregătiri intense pentru ca sezonul rece să satisfacă toate cerințele, de la mic la mare. Copiii frecventează gradinițele și școlile, și asa cum este și firesc, în vecinătatea acestora sunt și parcări sau terenuri de fotbal (în curtea școlii, sau în parc). De amenejarea acestora se ocupă municipalitatea, care le transformă în patinoare publice pe perioada iernii. Cu resurse minime, o cisternă de apă și câțiva litri de benzină, astfel de zone se transformă în oaze de bucurie pentru toate vârstele.
Mai intâi trece tractorul cu lamă, care rașchetează suprafața de zăpadă și gheață, dându-i o formă netedă. Apoi trece tractorul cu cisterna de apă, care așterne o peliculă subțire, ce ulterior gerul o transformă în gheață netedă ca la patinoar. În câteva ore, în funcție de frigul de afară, locuitorii din apropiere se pot bucura de activitate în aer liber, fie că se întorc cu copiii de la gradiniță/școală, fie ies împreună cu familia după ce au servit masa. Desigur, astfel de zone fiind accesibile tuturor și în număr atât de mare, nu se aglomerează niciodată.
Dacă temperatura coboară câteva zile sub -10 grade și marea îngheață “la mal” (atenție! vorbim de fiorduri care au apele lipsite de valuri), tot municipalitatea este cea care dă undă verde la patinatul pe mare 😎. Există oameni desemnați să verifice grosimea stratului de gheață care este sigur pentru astfel de activitate. În acest scop, aceștia “plantează” niște brazi din loc în loc, ca să știe tot omul până unde se poate aventura fără riscuri. Bine, e drept că în timpul zilei, există și Paza de Coasta care patrulează cu bărcile lor pe perne de aer, iar serviciul de Crucea Roșie este la datorie (ei sunt oficial Salvamont, Salvamar, Salvaorice). Nu știu în alți ani cum a fost, dar când restricțiile pandemice ne-au limitat foarte mult activitățile, am văzut pe marea înghețată tot atația oameni câți aș fi văzut la mall într-o zi de sâmbătă (căci duminica este închis). 😃 Nu și iarna aceasta din păcate.
Cu toate acestea, mai există și cei care nu votează cu niciunul dintre aceste sporturi. Pentru ei ce mai rămâne de făcut? Ei bine, disc golf a fost soluția perfectă. În apropierea plajei, în parcuri acolo unde spațiul permite, au fost amenajate spații pentru aruncarea discului. Părinții și copiii, sau grupurile de prieteni, își folosesc corpul și mintea în aerul curat al iernii, fără să scoată vreun ban din buzunar.
Toate acestea de mai sus, la care se adaugă nelipsitele ieșiri la plimbare în natură, cu sau fără patrupezii din dotare, fac scopul unei zile obișnuite, dar mai ales de weekend. Este un stil de viață pe care nu ai cum să îl înțelegi, să îl aprobi, să îl respecți, decât dacă traiești printre norvegieni. Sunt convinsă că și alte țări scandinave au aceste bune obiceiuri. Întrebarea mea rămâne totuși aceeași: dacă ei pot, noi de ce nu am putea? 👀
Cam atât am avut de spus de data asta, cu privire la viața din Tara lui Moș Crăciun. Ce-o mai fi, vom mai vedea. Până data viitoare, permiteți-mi să felicit redacția Mangalia News pentru cei 10 ani de activitate. Mulțumesc pentru munca depusă din suflet, pentru actualizarile prompte și informațiile de interes public oferite. Să ne citim sănătoși ani mulți și buni de aici încolo! La mulți ani, Mangalia News!
MN: Articolele semnate de Liliana Pintilie, minunata noastră corespondentă din ”Țara lui Moș Crăciun”, apărute în cotidianul online Mangalia News, pot fi vizionate aici: https://www.mangalianews.ro/?s=Liliana+Pintilie. Mulţumim pentru colaborarea rodnică și pentru tot ceea ce faci, acolo unde te-a dus viața cu legile ei, pentru România cea de ACASĂ. Primește îmbrățișările noastre, împreună cu cele mai calde urări de sănătate şi… Să auzim (și) de bine!
Mangalia News, 25.02.2022.
