MANGALIA este cel mai vechi oraș de pe teritoriul românesc… În perioada antică purta numele de Callatis, fiind considerat de Strabon, Pliniu ce Bătrân, Ptolomeu, precum și de alți savanți ai vremii, ca fiind un “Polis”. Pentru a cunoaște temeinic istoria veche și de început a Mangaliei, am considerat necesară vizitarea Muzeului de Arheologie “Callatis” din Mangalia.
La interval de două zile, am efectuat două vizite. Prima vizită a fost solitară, iar pe cea de-a doua am efectuat-o în compania selectă a trei personalități distinse din Cultura română și anume: doamna dr. în Istorie Tatiana Odobescu, șefa secției Muzeul de Arheologie ”Callatis”; domnul Traian Lupu, directorul cotidianului online “Mangalia News” și scriitorul Ioan Iacob, un colaborator excelent al meu, de peste 2 ani. Pe timpul întâlnirii, dând dovadă de un înalt profesionalism, doamna Odobescu ne-a prezentat eforturile făcute pentru modernizarea Muzeului și despre proiectul internațional prin care Direcția de Cultură Mangalia a realizat Grădina Culturală Callatis, în partea de Est a Muzeului. De asemenea, ne-a relatat planurile de prezent și viitor, spunându-ne că s-a realizat un spațiu digital 3D pentru exponatele din Muzeu, în cadrul proiectului ”UN VIITOR PENTRU TRECUT”, ceea ce este o premieră în România și, posibil, în Europa. Despre proiectul unui ”PARC ARHEOLOGIC SUBACVATIC” la Mangalia ne-a vorbit, plin de înflăcărare, profesorul Traian Lupu, inițiatorul acestui proiect de avangardă, care ar fi un adevărat ”magnet” pentru turismul din zona de sud a litoralului românesc.
Atunci, pe loc, mi-a venit ideea că realizarea acestor proiecte ar putea avea drept colaborator și mentor pe regizorul și omul eminent de creație, regizorul Octavian Greavu, care, de aproape patru decenii trăiește și creează la Paris. Eu am avut prilejul de a fi șeful unui proiect unic conceput de Domnia Sa – COMPLEXUL EXPO-MEMORIAL “GLORIE OSTAȘILOR ROMÂNI”, ce a fost inaugurat la Alba Iulia – Capitala de suflet a tuturor românilor, cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri. I-am telefonat, iar Maestrul Octavian Greavu a achiesat la propunerea noastră. Urmează să punem la punct detaliile unei prime întâlniri ”de lucru” la Mangalia…
Scurt istoric
Artefactele pe care le prezintă Muzeul de Arheologie din Mangalia sunt numeroase, fiind descoperite în zona callatisiană: unelte din silex, râșnițe și topoare din piatră, pahare și cești din lut ars, podoabe diverse, monede, idoli antropomorfi din lut ars și din oase etc. Ele aparțin vestitei culturi Hamangia, având caracteristici: lipsa fortificațiilor, apropierea de sursele de apă (izvoare, râuri, lacuri, mare). Muzeul are expuse și machete a bordeielor din lut bătut și colibe în care locuia populația. Cultura Hamangia este renumită și pentru creațiile plastice originale. Grecii au apreciat ca Polis această așezare umană. Orașul a fost colonie doriană, fiind renumit prin producția sa de grâne. S-au descoperit monede de aur și argint din sec. IV a. Chr., când era sub controlul autorităților macedonene. Izvoarele istorice consemnează ca în anii 312-311, populația s-a răsculat împotriva autorităților macedonene.
În sec IV a. Chr, cetatea a cunoscut o puternică dezvoltare economică, socială și politică, pusă în evidenta de izvoarele scrise și de cele arheologice. Regimul politic era, în esență sa, unul democratic, după modelul cetăților – state din perimetrul Mării Egee. Monedele emise erau din argint, având pe avers capul lui Herakles, iar pe revers atributele zeității. Apoi, s-au emis și monede din bronz, având capetele zeităților venerate: Dionyssos; Apollon; Athens; Hermes etc. Callatis, cum se mai numea orașul, a dezvoltat legături intense cu cetăți din zona Mării Negre, Grecia și Mediterana Orientală. În sec. I a. Chr. se inițiază primele contacte cu lumea romană. S-a încheiat un tratat de alianță militară (fondus) cu romanii. Religia creștină a devenit dominantă în sec. al III-lea p. Chr. Numele Mangalia este folosit începând cu sec. al XI-lea p. Chr.
Mangalia News, 11.09.2021. (Fotografiile aparțin autorului).
