Istoricul zilei de 1 mai începe în anul 1872, atunci când peste 100.000 de muncitori din New York, în majoritate din industria construcţiilor, au demonstrat cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. Însă abia în aprilie 1886, la întrunirea Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite a fost iniţiată o rezoluţie care stipula ca ziua de muncă să fie de 8 ore. În acel an, pe 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au ieşit în stradă pe tot teritoriul Statelor Unite cerând respectarea acestei rezoluții, iar cele mai mari demonstrații au avut loc la Chicago, acolo unde acțiunile revendicative au degenerat în violențe ce s-au soldat cu morți și răniți. Astfel, în condiţii neelucidate, o bombă a explodat în mijlocul coloanei de poliţişti aflată în piaţa Haymarket, rănindu-i pe câțiva dintre ei, poliţia ripostând cu focuri de armă, ce au dus la moartea a 16 manifestanți și la rănirea a altor câteva sute.
În urma acestor evenimente, mai mulți lideri ce aparţineau unei mişcări muncitoreşti au fost judecaţi, fiind consideraţi vinovaţi pentru aruncarea acelei bombe în rândul poliţiştilor, iar muncitorii din mai multe ţări, precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franţa şi Spania, s-au solidarizat şi au adunat bani pentru plata apărării liderilor muncitorilor americani.
Începând din anul următor, în Statele Unite ziua de 1 mai a devenit ziua de comemorare a oamenilor muncii care și-au cerut drepturile ieșind în stradă. În anul 1889, social-democrații europeni afiliați la așa numita „Internaționala a II–a” au stabilit la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor din întreaga lume. Această sărbătoare s-a răspândit în majoritatea statelor și fiind vorba despre muncitori şi socialism, era de aşteptat ca sărbătoarea să fie adoptată și de regimurile comuniste.
După cel de-al Doilea Război Mondial în ţările comuniste, vechea mişcare muncitorească internaţională a fost preluată şi transformată într-o sărbătoare de stat care cuprindea defilări impresionante şi mari serbări propagandistice.
În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890, iar în perioada regimului comunist, autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde, unde coloane de oameni scandau lozinci și purtau pancarte uriașe cu sloganuri comuniste. (sursa: facebook.com/LectiaIstorie).
Sărbătoarea de Armindeni, fără melodia compusă de Ciprian Porumbescu este incompletă! Onomastică senină, purtătorilor numelui proorocului Eremia. Generalul Eremia Grigorescu, erou din Marele Război, nu poate fi uitat. (V.B.).
Mangalia News, 01.05.2021.
