Valentin Tanase: În ziua aniversării lui Constantin Brâncuși, să ne amintim deviza care l‑a călăuzit în viață: “Muncește ca un sclav, poruncește ca un rege, creează ca un zeu!”

0
240

În ziua de 19 febru­a­rie 1876 se năș­tea la Hobi­ța, un sat ano­nim din Gorj, Con­stan­tin Brân­cuși, fiul de țărani care avea să devi­nă “patri­ar­hul sculp­tu­rii moder­ne”. Por­nit pe jos, cu trai­sta pe umăr, în cău­ta­rea deve­ni­rii și împli­ni­rii artis­ti­ce la Paris, ade­vă­ra­tă “Mec­ca a arte­lor vre­mii”, tână­rul Brân­cuși a reu­șit prin har, voin­ță și per­se­ve­ren­ță să impu­nă înțe­lep­ciu­nea, filo­zo­fia și este­ti­ca ances­tra­lă a țăra­nu­lui român într‑o Euro­pă obo­si­tă de curen­te și ten­din­țe artistice.

Ca ori­ce român aflat în tre­ce­re prin Paris, am con­si­de­rat ca pe o dato­rie de onoa­re să trec pra­gul muze­u­lui-ate­li­er “Con­stan­tin Brân­cuși”, aflat în ime­di­a­ta apro­pi­e­re a Cen­tru­lui cul­tu­ral “Geor­ges Pom­pi­dou”. Aici, într‑o ordi­ne desă­vâr­și­tă, ca într‑o ade­vă­ra­tă bătă­tu­ră de gos­po­dar, unel­te­le, obiec­te­le apro­pi­a­te și lucră­ri­le com­pun uni­ver­sul în care a tră­it și cre­at unul din­tre cei mai mari și cele­bri români de pe mapa­mond. Ate­li­e­rul-muzeu este astăzi una din­tre valo­ri­le cul­tu­ra­le de patri­mo­niu ale Fran­ței. Și dacă ne gân­dim că Brân­cuși a dorit ini­țial să lase totul prin tes­ta­ment sta­tu­lui român, iar marii oameni de cul­tu­ră ai vre­mii: Geor­ge Opres­cu, Geor­ge Căli­ne­scu, Tudor Via­nu, Miha­il Sado­vea­nu au decli­nat ofer­ta, con­si­de­rând ope­ra brân­cu­și­a­nă deca­den­tă, cos­mo­po­li­tă și lip­si­tă de valoa­re. Era desi­gur, tra­gi­ca peri­oa­dă sta­li­nis­tă, când legă­tu­ri­le din­tre Est și Vest erau cu totul opri­te, dar acel refuz este și astăzi un moment nefe­ri­cit în isto­ria cul­tu­rii națio­na­le. Din feri­ci­re, în ulti­ma jumă­ta­te de secol, Brân­cuși a fost ree­va­lu­at și și‑a regă­sit locul meri­tat în pan­te­o­nul spi­ri­tu­al național.

În anul 1987, am rea­li­zat o poves­ti­re în ima­gini des­pre via­ța lui Brân­cuși pen­tru tână­ra gene­ra­ție în revis­ta Cute­ză­to­rii, iar în anul 2014, Vic­tor Pon­ta, pre­mi­e­rul de atunci al Româ­ni­ei, a ofe­rit pre­mi­e­ru­lui chi­nez, cu oca­zia unei vizi­te, un tablou al meu, inti­tu­lat “Oma­giu lui Brân­cuși”. În fie­ca­re dimi­nea­ță, cînd intru în ate­li­e­rul de sculp­tu­ră, găsesc la loc de cin­ste o copie a “Ecor­șe­u­lui”, ope­ra de tine­re­țe a lui Brân­cuși. Se poa­te spu­ne că tră­im astăzi în “con­ste­la­ția Brân­cuși”, sub umbra sa pro­tec­toa­re, iar “Coloa­na sa fără Sfâr­șit” este și va fi mereu o efi­gie și un sim­bol al deve­ni­rii unui neam greu încer­cat de isto­rie, dar care s‑a încă­pă­țâ­nat de fie­ca­re dată să reziste.

În ziua ani­ver­să­rii lui Con­stan­tin Brân­cuși, să ne amin­tim devi­za care l‑a călă­u­zit în via­ță: “Mun­ceș­te ca un sclav, porun­ceș­te ca un rege, cre­ea­ză ca un zeu!”

UPDATE: Benzi dese­na­te de Valen­tin Tăna­se. (Ima­gini din seria expo­zi­ți­i­lor “Maeș­tri ai ben­zii dese­na­te românești”). 

MN: Admi­ra­bi­le­le lucrări ale artis­tu­lui plas­tic Valen­tin Tăna­se, publi­ca­te de coti­dia­nul onli­ne Man­ga­lia News pot fi vizu­a­li­za­te AICI.


Man­ga­lia News, 19.02.2021.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply