Podul lui Apolodor din Damasc, o minune a ingineriei antice

0
186

La sfâr­și­tul lunii ianu­a­rie 106, renu­mi­tul arhi­tect Apo­lo­dor din Damasc fina­li­za con­stru­i­rea podu­lui de pes­te Dună­re de la Dro­be­ta. Acest pod, lung de 1.135 de metri, era con­si­de­rat drept una din­tre cele mai impor­tan­te rea­li­zări ingi­ne­rești ale lumii antice.

Con­stru­i­rea podu­lui de pes­te Dună­re de la Dro­be­ta a fost esen­ți­a­lă pen­tru con­ti­nu­a­rea răz­bo­i­u­lui din­tre împă­ra­tul roman Tra­ian și rege­le daci­lor, Dece­bal. Pen­tru con­stru­i­rea podu­lui, nece­sar pen­tru apro­vi­zio­na­rea legiu­ni­lor roma­ne, împă­ra­tul Tra­ian l‑a anga­jat pe renu­mi­tul arhi­tect de ori­gi­ne siri­a­nă, Apo­lo­dor din Damasc. Dato­ri­tă aces­tui pod, arma­ta roma­nă a reu­șit să trans­porte pes­te flu­viu echi­pa­men­tul greu folo­sit mai apoi la ase­di­e­rea cetă­ți­lor daci­ce din Mun­ții Orăștiei.

Exis­tau 20 de stâlpi de pia­tră con­stru­iți în Dună­re, care spri­ji­neau o supras­truc­tu­ră din lemn. La cele două cape­te, podul era stră­ju­it de câte o poar­tă monu­men­ta­lă. Locul ales pen­tru con­struc­ția podu­lui era exact unde se poto­leau șuvoa­ie­le Dună­rii din Cazane.

Podul era păzit de două cas­tre roma­ne, cel de la Pon­tes, din Ser­bia de azi și cel de la Dro­be­ta, de pe teri­to­ri­ul actu­al al Româ­ni­ei. Podul era lung de pes­te un kilo­me­tru, o înăl­ți­me de 18 metri și o lăți­me de 12 metri.

Podul i‑a impre­sio­nat pe mulți autori antici, care au men­țio­nat aceas­tă rea­li­za­re ingi­ne­reas­că în lucră­ri­le lor. Apo­lo­dor din Damasc a scris el însuși o car­te des­pre acest pod. De ase­me­nea, a scris des­pre pod și Cas­si­us Dio.

Supras­truc­tu­ra de lemn a podu­lui a fost dis­tru­să și refă­cu­tă de mai mul­te ori, pen­tru a împie­di­ca inva­zia tri­bu­ri­lor bar­ba­re în sudul Dună­rii sau, după caz, pen­tru a per­mi­te ofen­si­va legiu­ni­lor roma­ne. Pri­mul din­tre împă­ra­ții care a dis­trus par­ți­al podul a fost suc­ce­so­rul lui Tra­ian, Hadrian.

Din cei 20 de stâlpi, au supra­vie­țu­it încă 12. Pri­mul și ulti­mul încă se pot zări pe malu­ri­le Dunării.

Rămâ­neţi ală­tu­ri de noi la Pagi­na de isto­rie pen­tru a afla poveşti din tre­cut, dar şi pen­tru că pre­sa de azi este cior­na isto­ri­ei de mâine.

Ascul­tați rubri­ca ”Pagi­na de isto­rie” în fie­ca­re zi, de luni până vineri, dimi­nea­ța de la 8.30 și de la 9.55 și după ami­a­za de la 17.20, numai la RFI România

Toa­te edi­ți­i­le rubri­cii Pagi­na de Isto­rie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply