Mihaela Bilic: De atâta BUNĂstare, am uitat să ne bucurăm de normalitate și de sănătate

0
152

Mihaela Bilic: De atâta BUNĂstare, am uitat să ne bucurăm de normalitate și de sănătate.

Dacă dăm tim­pul îna­poi cu nici jumă­ta­te de secol, nu exis­ta noțiu­nea de fit­ne­ss și well­be­ing, sănă­ta­tea nu era pri­vi­tă ca un obiec­tiv, iar via­ța era tră­i­tă prin pris­ma nor­ma­li­tă­ții, a fires­cu­lui și, de ce nu, a plă­ce­rii. Oame­nii nu făceau sport ca o acti­vi­ta­te sepa­ra­tă, miș­ca­rea făcea par­te din via­ța lor în mod spon­tan. Cu sigu­ran­ță eram mai activi, cu sigu­ran­ță copi­ii ieșeau la joa­că fără să știe că asta înseam­nă sport, cât des­pre sport ca noțiu­ne de bază, el rămâ­nea apa­na­jul spor­ti­vi­lor de meserie.

Un alt aspect inte­re­sant era fap­tul că oame­nii mân­cau mai puțin acum 50 de ani Și asta nu pen­tru că țineau die­tă, ci pen­tru că efec­tiv nu exis­tă mân­ca­re de‑a gata…nu exis­tau pro­du­se ultra-pro­ce­sa­te, amba­la­te sau semi­pre­pa­ra­te. Nu exis­ta noțiu­nea de ron­ță­i­a­lă- fie că e pe bază de stres sau de plic­ti­sea­lă- nici cea de gus­ta­re sănă­toa­să, intro­du­să în mod abe­rant de nutri­ți­o­niști și apoi res­pec­ta­tă toc­mai de cine nu tre­bu­ia: de adul­ții care încear­că să slăbească!

Prin anii ‘70-‘80 inclu­siv, noțiu­nea de mân­ca­re era una sim­plă și corec­tă, atunci nimeni nu gân­dea rău des­pre car­ne, des­pre lap­te și unt… și bine­în­țe­les nimeni nu con­si­de­ra “mân­ca­re” tot felul de semin­țe și boa­be exo­ti­ce. Exis­tau un res­pect și o sme­re­nie față de mân­ca­re, măcar prin pris­ma fap­tu­lui că n‑am avut‑o nici­o­da­tă din abu­n­den­ță, că ne-am dorit‑o. Apoi dis­cu­ția des­pre sănă­ta­te nu era nici ea vân­du­tă și exploa­ta­tă în mod vul­gar, așa cum se face în mass-media de azi. “Sănă­ta­te” însem­nau pro­ble­me gra­ve și rea­le, boli pre­cum poli­o­mie­li­ta, rahi­tis­mul, tuberculoza

Tre­ce­rea e sur­prin­ză­toa­re și amu­zan­tă deo­po­tri­vă: a fost nevo­ie de gene­ra­ții întregi în care oame­nii au fost bol­navi cu ade­vă­rat și au sufe­rit de foa­me cu ade­vă­rat, pen­tru ca acum să fim plini de “probleme”…mai sănă­toși ca nici­o­da­tă fiind și cu bur­ta plină 

Spe­ran­ța de via­ță n‑a fost nici­o­da­tă mai mare iar abu­n­den­ța ali­men­ta­ră pe care o tră­im nu are pre­ce­dent în isto­ria ome­ni­rii. Și cu toa­te astea nu am avut nici­o­da­tă îndo­ieli mai mari lega­te de sănă­ta­tea și ali­men­ta­ția noas­tră. Un lucru meri­tă sub­li­ni­at: obi­ce­iu­ri­le nesă­nă­toa­se te pot uci­de, dar cele sănă­toa­se nu te sal­vea­ză! Boa­la și impli­cit moar­tea nu sunt o pedeap­să pen­tru felul în care îți tră­iești via­ța, iar în final sin­gu­rul lucru cu care rămâi sunt plă­ce­rea și bucu­ria de care ai avut parte…atât cât ai tră­it. Mis­te­rul vie­ții nu poa­te fi des­ci­frat, iar cali­ta­tea vie­ții este mai impor­tan­tă decât dura­ta ei. Nu putem ști cat tră­im, însă ține de noi cum trăim

Pe lăco­mia noas­tră de a trăi cât mai mult, s‑a con­stru­it noțiu­nea de “well­ne­ss” tra­du­să prin ter­me­nul de “bunăs­ta­re”. Nu ne mai ajun­ge să mul­țu­mim Ceru­lui că sun­tem sănă­toși, tre­bu­ie să fim într‑o for­mă maxi­mă! Toa­te zia­re­le și revis­te­le ne dau sfa­turi și rețe­te, exis­tă cen­tre de well­ne­ss, spa-uri, cli­nici de slă­bit, clu­buri pen­tru sta­rea de bine, yoga, medi­ta­ție, miș­ca­re etc. Ce este aceas­tă bunăs­ta­re la care ar tre­bui să aspi­răm cu toții? Un fel de EXTRA­să­nă­ta­te pe care, ce să vezi, o poți cumpăra

Și, oda­tă intro­dus con­cep­tul în min­tea oame­ni­lor, mani­pu­la­rea și exploa­ta­rea se face prin toa­te mij­loa­ce­le: exis­tă mân­că­ruri spe­ci­a­le, pro­du­se exo­ti­ce, sucuri și smo­o­th-iuri, cea­iuri și supli­men­te, cre­me, ser­vi­cii și spe­cia­liști care îți ofe­ră acce­sul la EXTRA­să­nă­ta­tea mult visa­tă. E doar o ches­tiu­ne de buget să te cali­fici în eli­ta celor care au o via­ță bună garan­ta­tă, din care tot răul, întris­ta­rea și supă­ra­rea au dis­pă­rut Am ajuns să fim atât de obse­dați de sănă­ta­te și de sigu­ran­ță, încât ne pri­văm de ori­ce plă­ce­re și, mai grav, le inter­zi­cem copi­i­lor noș­tri să des­co­pe­re gus­tul vie­ții cu adevărat. 

Cred că am ajuns în punc­tul în care sfi­dăm via­ța și avem aro­gan­ța că o putem con­tro­la. Am ajuns în punc­tul în care ne dorim “mai bine­le”, uitând să ne bucu­răm de “bine­le” pe care‑l avem. Și uite așa, doar pen­tru a ne redo­bân­di bunul-simț și sme­re­nia, vine un virus care ne ara­tă că sun­tem egali în fața bolii, indi­fe­rent ce ali­men­te con­su­măm. Iar până la urmă soar­ta ține de un strop de noroc și NU, nu poa­te fi cum­pă­ra­tă sau dobân­di­tă prin well­ne­ss. (Miha­e­la Bilic).


Man­ga­lia News, 02.02.2021.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply