Mărţişorul, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

0
255

Ele­ment de patri­mo­niu cul­tu­ral ima­te­rial, Mărţi­şo­rul a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lis­ta Repre­zen­ta­ti­vă a Patri­mo­ni­u­lui Cul­tu­ral Ima­te­rial al Uma­ni­tă­ţii în urma can­di­da­tu­rii unui dosar mul­ti­na­ţio­nal (Cul­tu­ral Prac­ti­ces Asso­ci­a­ted to the 1st of Mar­ch — Româ­nia, Bul­ga­ria, Mace­do­nia, Repu­bli­ca Moldova).

Mărţi­şo­rul repre­zin­tă un vechi obi­cei cu carac­ter lunar şi femi­nin, răs­pân­dit pe tot teri­to­ri­ul Româ­ni­ei, prac­ti­cat şi în alte zone sud-est euro­pe­ne. Ini­ţi­al, şnu­rul împle­tit, un fir roşu şi unul alb, era con­fe­cţio­nat de femei şi ofe­rit în fami­lie şi în comu­ni­ta­te, dăru­it în prin­ci­pal per­soa­ne­lor de sex femi­nin. Astăzi este dăru­it de bunici/părinţi/naşi copi­i­lor pen­tru a fi sănă­toşi, de flă­căi fete­lor pen­tru a fi fru­moa­se şi dră­găs­to­a­se, de băr­ba­ţi feme­i­lor, de copii mame­lor, buni­ci­lor, rude­lor, de fete şi femei altor fete şi femei. De remar­cat, că în une­le zone din Mol­do­va şi Transil­va­nia este dăru­it şi bărbaţilor.

Mărţi­şo­rul / Marţul / Mărţu­gul / Mărţi­gu­şul tra­di­ţio­nal este o amu­le­tă alcă­tu­i­tă din­tr-un bănuţ de argint, prin care tre­ce şnu­rul ale cărui culori sim­bo­li­zea­ză: albul — puri­ta­tea înce­pu­tu­lui, roşul — atri­but al vita­li­tă­ţii (sănă­ta­te, fru­mu­seţe sau iubi­re), dar şi vic­to­ria soa­re­lui asu­pra fri­gu­lui, care mar­chea­ză rena­ş­te­rea natu­rii. Se poar­tă la mâna stân­gă sau în piept, aproa­pe întrea­ga lună, după care se lea­gă de ramu­ra înmu­gu­ri­tă a unui pom rodi­tor. Dacă pomul nu rodeş­te în acel an, e semn rău. De ase­me­nea, mărţi­şo­rul poa­te fi pur­tat până la sosi­rea ber­ze­lor când se spu­ne: “Na-ţi negreţi­le şi dă-mi albeţele!”

În cre­dinţa popu­la­ră, Mărţi­şo­rul are o fun­cţie magi­că, pro­tec­toa­re într-un prag tem­po­ral impor­tant — pri­mă­va­ra şi o fun­cţie fes­ti­vă, care mar­chea­ză o dată impor­tan­tă din calen­da­rul popu­lar, căci el este supra­nu­mit Cap de pri­mă­va­ră. Mărţi­şo­rul se prin­dea în coar­ne­le ani­ma­le­lor sau la intră­ri­le în gos­po­dă­rie, în casă sau în grajd, în cre­dinţa că poa­te asi­gu­ra­ra sănă­ta­tea în anul vege­ta­ţio­nal şi agrar ce urma.
Mărţi­şo­rul are o sem­ni­fi­ca­ţie afec­ti­vă apar­te, de împăr­tă­şi­re a bucu­ri­ei înce­pu­tu­lui pri­mă­ve­rii şi de comu­ni­ca­re a afe­cţiu­nii pen­tru per­soa­ne­le căro­ra li se dăru­iesc mărţişoare.

Astăzi sem­ni­fi­ca­ţi­i­le prin­ci­pa­le ale Mărţi­şo­ru­lui sunt de natu­ră sim­bo­li­că. Amu­le­ta însoţi­toa­re a şnu­ru­lui par­ti­cu­la­ri­zea­ză mesa­jul sim­bo­lic şi ale­goric al mărţi­şo­ru­lui ( floa­rea — fru­mu­seţea, coşa­rul şi pot­coa­va — pur­tă­toa­re de noroc, flu­tu­re­le- gingăşia).

Păs­tra­rea şi trans­mi­te­rea obi­ce­iu­lui de a dărui şi pri­mi acest sim­bol al sosi­rii pri­mă­ve­rii este încu­ra­ja­tă prin învă­ţa­re infor­ma­lă, în cadrul fami­li­ei, în ate­li­e­re de cre­a­ţie, în cer­curi şi pro­gra­me şcolare.


Man­ga­lia News, 13.02.2021. (foto: Mada­li­na Cori­na Diaconu).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply