În sudul litoralului, ”planetele” s‑au aliniat în anii 70 — Discover Dobrogea

    0
    181

    Sudul lito­ra­lu­lui româ­nesc, cu sta­țiu­ni­le lui ce poar­tă nume de pla­ne­te ale sis­te­mu­lui solar, a fost cre­at în anii 70. Nept­un, Jupi­ter, Venus și Saturn, toa­te ”gra­vi­tea­ză” pe țăr­mul Mării Negre și au atras, de‑a lun­gul ani­lor, mili­oa­ne de turiști români și stră­ini. Aces­te ”pla­ne­te”, căro­ra li se ada­u­gă sta­țiu­ni­le Olimp și Cap Auro­ra s‑au ali­ni­at pe malul mării într-un pro­iect ambi­țios, care a pus lito­ra­lul româ­nesc pe har­ta turis­mu­lui din Europa.

    Sudul litoralului a devenit, dintr‑o zonă aridă, o oază de verdeață

    Gră­dini enor­me cu nenu­mă­ra­te flori mul­ti­co­lo­re, par­curi atrac­ti­ve, alei cu mulți copaci și zeci de hote­luri cu arhi­tec­turi deo­se­bi­te, toa­te au apă­rut în sudul lito­ra­lu­lui româ­nesc, între anii 1968–1972. Dintr‑o zonă ari­dă, lito­ra­lul a deve­nit un para­dis al culo­ri­lor, cu sta­țiuni vese­le, pli­ne de flori și spa­ții verzi bine întreținute.

    ”A fost un pro­gram com­plex de con­stru­i­re a sta­țiu­ni­lor pe malul Mării Negre, care a așe­zat Româ­nia pe har­ta turis­mu­lui euro­pean. Între 1968 și 1972 au apă­rut sta­țiu­ni­le Nept­un, Olimp, Jupi­ter, Saturn și Venus. Dezvol­tări simi­la­re au fost însă și în Mama­ia și în Efo­rii. Prac­tic, toa­tă infras­truc­tu­ra care este și acum sem­ni­fi­ca­ti­vă în turis­mul de pe lito­ral s‑a rea­li­zat în acea peri­oa­dă”, a decla­rat pen­tru Disco­ver Dobro­gea, fos­tul direc­tor al S.C. Nept­un-Olimp S.A, Dumi­tru Filip.

    Sute de arhitecți au proiectat stațiunile din sudul litoralului

    Efor­tul con­stru­i­rii unor sta­țiuni de la zero, într-un inter­val foar­te scurt de timp, a fost uri­aș în acea peri­oa­dă. Un efort de con­cept, de ener­gie, de resur­să uma­nă, de mij­loa­ce mate­ri­a­le. Totuși, Româ­nia a deve­nit atunci, una din pri­me­le țări din Euro­pa care a pus în pia­ță o ase­me­nea struc­tu­ră de turism.

    ”La acea vre­me, dacă sta­tul avea nevo­ie de o echi­pă de arhi­tecți pen­tru un pro­iect impor­tant, găsea o echi­pă de 300 de arhi­tecți la Insti­tu­tul de Arhi­tec­tu­ră Ion Min­cu. Atunci când aveau un o temă pre­cum con­stru­i­rea unor sta­țiuni, toți lucrau la pro­iec­tul res­pec­tiv. Aces­ta era sis­te­mul, așa func­țio­na și bene­fi­cia de oameni foar­te bine pre­gă­tiți, ca urma­re a res­tric­ți­i­lor româ­ni­lor de a ple­ca din țară.

    Ast­fel, sta­tul avea la dis­po­zi­ție spe­cia­liști în diver­se dome­nii, care erau în țară și și-au adus apor­tul la aces­te pro­iec­te. S‑a făcut un plan inte­li­gent, iar Româ­nia a deve­nit pri­ma des­ti­na­ție de turism la mare.

    Exis­tă con­struc­ții făcu­te atunci, care au rămas și acum repe­re din punct de vede­re arhi­tec­tu­ral. Desi­gur, vor­bim des­pre clă­diri din 68–72, nu des­pre ceea ce se con­stru­ieș­te acum în Emi­ra­te”, spu­ne fos­tul direc­tor al S.C. Nept­un-Olimp S.A, Dumi­tru Filip.

    Pe Aeroportul Kogălniceanu aterizau vara, aproximativ 100 de avioane pe săptămână

    Para­do­xal, deși numă­rul uni­tă­ți­lor de caza­re a cres­cut pe în sudul lito­ra­lu­lui româ­nesc după anul 1990, cel al turiș­ti­lor a scă­zut foar­te mult.

    ”Nept­un-Olimp avea 18.000 de locuri de caza­re în 31 de hote­luri. Noi aveam, în medie, în peri­oa­da de sezon, în jur de până la 100 de avi­oa­ne care adu­ceau săp­tămâ­nal turiș­tii stră­ini pe Aero­por­tul Miha­il Kogăl­ni­cea­nu. În func­ție de lună, ate­ri­zau zil­nic, între 7 și 15 avioane.

    Pri­meam în Nept­un-Olimp, în jur de 1 mili­on 200 de mii de turiști pe sezon. Mai mulți decât acum, pen­tru că înce­peam sezo­nul la 1 Mai. Aveam tre­nuri spe­ci­a­le de vacan­ță din țară, tre­nuri întregi numai cu turiști, care veneau din diver­se zone ale României.

    Sezo­nul se ter­mi­na la sfâr­și­tul lunii sep­tem­brie, iar pe 15 sep­tem­brie sta­țiu­nea era încă pli­nă. În plus, mul­te hote­luri aveau pen­tru apro­xi­ma­tiv 20% din capa­ci­ta­te came­re­le încă­l­zi­te și func­țio­nau inclu­siv iar­na, când aveau și turiști stră­ini”, am aflat de la Dumi­tru Filip, inves­ti­tor în indus­tria ospi­ta­li­tă­ții în sta­țiu­nea Olimp.

    Litoralul era o adevărată industrie și peste 60% dintre turiști erau străini

    În vâr­ful sezo­nu­lui, lito­ra­lul avea pri­o­ri­ta­te și toa­te acti­vi­tă­ți­le con­e­xe, inclu­siv cele de apro­vi­zio­na­re cu mar­fă se sub­or­do­nau acti­vi­tă­ții din sta­țiu­ni­le de la mare.

    Am găsit o sta­tis­ti­că foar­te inte­re­san­tă din sezo­nul esti­val 1975. Potri­vit aces­te­ia, pe lito­ral s‑au con­su­mat: aproa­pe 3000 de tone fruc­te, în spe­cial pier­sici, pes­te 4000 de tone de legu­me, 2000 de tone de car­ne, pes­te 200 de tone de peș­te, apro­xi­ma­tiv 50.000 de hec­to­li­tri de bere și 5 mili­oa­ne de sti­cle de Pepsi.

    Citiți nea­pă­rat con­ti­nu­a­rea pe discoverdobrogea.ro


    Susține cotidianul online Mangalia News.
    Poți dona aici:
    Mulțumim pentru sprijin.

    Leave a Reply